Industria IT – Viitorul brandului de angajator.

Inaugurez astazi ceea ce imi doresc sa devina o serie de articole pe subiecte bine definite, Branzas White Papers. Astazi, despre viitorul brandului de angajator in industria IT.

Decizia de cumparare nu va mai apartine deoarece din cumparator ati devenit produs.
Astazi, angajatii sunt cei care ies la cumparaturi. Daca pana acum angajatorii au “iesit la cumparaturi” dupa cei mai multi si mai buni specialisti in companie, ei bine, acum lucrurile s-au schimbat fundamental. Viitorii angajati privesc rafturile voastre incarcate de produse, compara preturi si caracteristici si intr-un final fac alegerea. Iar decizia lor de cumparare nu mai depinde de team buildinguri cu paintball si tir cu arcul, de petreceri-mamut de firma, de cosurile de fructe puse la dispozitie in birouri, de programul flexibil sau de salariile oferite. Cum spuneam, acestea au devenit norma in industrie.

O diferenta de 100 sau 300 Euro la salariu pentru multi deja nu mai face sens. Oferta voastra trebuie completata cu totul altceva. Motivatiile s-au schimbat si asta vi se datoreaza in cea mai mare parte. Ati intrat cu totii in spirala avantajelor oferite ajungand in punctul in care acestea au devenit norma. De aceea, paradigma brandului de angajator este azi cu totul schimbata. Deja sesizati spirala ascendenta a cresterii salariilor, deja sunteti in criza de specialisti desi piata va ofera proiecte si oportunitati extraordinare, deja targurile de forta de munca sunt doar evenimente bifate pe o lista, deja fluctuatia de personal tinde sa atinga procentaje importante. Unii dintre voi va asumati aceasta stare de fapt spunand ca “asta e jocul, n-am ce face”. Este o atitudine contraproductiva care perpetueaza starea de fapt si care poate duce in cel mai bun caz la stagnare.”

Continuarea aici:

Tagged with:
Posted in brand, branding, decizie, management, marketing, strategie

Subliminal, motivational – “Heirupism pionieresc”

Imi permit sa-l citez pe Dl. Plesu:
“Dar nu toată această ţesătură de malentendu-uri mă irită cel mai mult. Iritantă este invazia de nestăvilit a unei noi limbi de lemn, cu gîndirea de lemn aferentă. De multe ori, am impresia că nu vorbesc cu oameni vii, ci cu „dispozitive” „comunicaţionale”, cu roboţi de corporaţie, fără idei proprii, fără vocabular propriu, fără contur. Mi s-a întîmplat să primesc, în aceiaşi termeni, de o descurajantă vacuitate, şi propuneri să conferenţiez pe diverse teme: „Am dori să ne transmiteţi un mesaj pozitiv, inspiraţional. Vrem ca publicul să primească o infuzie de optimism, să devină mai „pro-activ”, vrem ca fiecare să-şi regăsească încrederea în sine, să creadă în succes, să nu se lase demobilizat de eventuale dificultăţi şi eşecuri!” Ceea ce mi se cere e un mic compendiu de heirupism pionieresc, o tacla veselă din speţa: „Nu dispera, viaţa merge înainte, e destul să vrei şi ai să poţi!”

Articolul Domniei Sale se gaseste in intregime aici.

Fiecare rezoneaza cu un text sau un mesaj in felul sau. Eu, citind scriitura D-lui Plesu mi-am adus aminte de mult mai multe “subliminale, motivationale, pozitive, pro-activisme” si alte asemenea. Mi-am adus aminte, intr-o ordine absolut intamplatoare, de:
– conferinte si seminarii motivationale si inspirationale despre succes in viata, afaceri, mangaiatul cainilor si imbratisatul camilei – subiectul pana la urma nu conteaza,
– conferinte si seminarii de afaceri, adevarate turnee de acest gen, in care 90 la suta din discursuri sunt pe acelasi calapod,
– texte, carti, citate, CD-uri, DVD-uri si audiobook-uri care ne invata sa preamarim succesul, auto infuzia de optimism, etc,
– brosuri, bloguri si website-uri triumfaliste in ale pozitivismului de orice fel – in numar nelimitat,
– “traininguri” (adica antrenamente), cercuri, clase si alte forme de organizare care sa “ne invete, pozitiveze si motiveze” fie prin dansul piticului, al buricului sau prin mangaiatul burtii vecinului de “antrenament”,
– “networkinguri” de toate felurile, dimensiunile si culorile posibile,
– omuleti intr-un bar la o bere care in loc sa discute si ei firesc de fete, filme sau baieti o luau grav pe ulei in aceeasi directie.

Lista continua. Chiar in secunda asta cineva – un mic traitor pe pamant cu acces direct la Iisus – se da de ceasul mortii sa ne invete ceva si sa ne motiveze iar fiecare dintre acesti “motivatori” isi gaseste cel putin o suta de “nevoiasi in ale motivarii” care sa plateasca taxa de intrare.

Genesis are o piesa geniala, Jesus he knows me, iar cateva dintre versuri suna asa:
“I’ve been talking to Jesus all my life
Oh yes he knows me
And he knows I’m right
And he’s been telling me
Everything gonna be alright”

Tagged with: , , , , ,
Posted in Uncategorized

Mămăligă coaptă la cuptor.

Cu 3 feluri de branză si 3 ouă întregi înglobate în compoziție. Se lasă la răcit si se taie felii. Se poate adăuga şi puțin usturoi deasupra.

Fac si puțină reclama, făina de mălai e de la SamMills.

image

image

Posted in Uncategorized

De la Băsescu încoace toți cred că au bastonul de mareşal in raniță.

În preajma primelor alegeri prezidențiale câstigate de dl. Băsescu stăteam la un pahar de vorbă şi de rom cu doi buni prieteni din Bucureşti, în Bucureşti. Cei doi combăteau la greu pro Băsescu spunând că “trebuie să câştige alegerile ca sa-i f***ă pe cei de la PSD care prea dețin monopulul politic, mediatic şi economic, mai ales Adrian Năstase”. Eu nici n-am fost contra, nici de acord, personal nu prea mă interesează politica, mai mult persoanele.

Singurul comentariu pe care l-am avut de făcut la credoul lor înfocat – în paranteză fie spus, prietenilor mei le-a trecut dragostea față de dl. Băsescu în 3 luni – a fost ca odată cu eventuala victorie a acestuia în alegeri se va deschide cutia Pandorei si toți speculanți, cocălarii, maneliştii, căpitanii de vase, spărgătorii de semințe, oportuniştii, mogulii, evazioniştii, purtătorii de tricouri polo cu gulerul ridicat, umblătorii în şlapi şi “treling”, inculții, semidocții, neprofesioniştii, doctoranzii pe pile si copy-paste, purtătorii de ghiul şi unghiuță la degetul mic, contrabandiştii, infractorii mărunti, “băeții” cu veleitați de gangsteri de cartier, hăhăitorii jmekeri, valutiştii, curvele de toate felurile, plus cei care pică Bacul la greu şi cei care trec facultatea cu pile, vor crede că dacă unul asemeni lor a reuşit să ajungă Preşedinte atunci şi ei, cu siguranță, dețin bastonul de mareşal în raniță şi vor putea face ce vor de acum înainte, întocmai ca şi exponentul lor, Preşedintele. Rezultatul îl cunoaştem cu toții şi îl vedem azi parțial la DNA, parțial pe stradă şi în viața de zi cu zi, în mediul de afaceri, cultural sau invățământ. Din păcate atunci am avut dreptate şi nu-s deloc fericit că am avut dreptate, aş fi vrut sa mă înşel şi să le dau un rand de rom prietenilor mei pentru pariul pierdut.

Un sociolog ar putea explica mai bine decât mine fenomenul acesta al propagării în societate al non valorilor şi al non persoanelor prin puterea exemplului. Pentru mine e destul de simplu, vorba aia, de la cap se împute peştele.

Nota bene. Nu fac apologia nici unui alt om politic sau partid. Scriu pur şi simplu ce am trăit, scriu din experiența mea de viață şi pun un accent pe ceea ce consider eu ca a fost apogeul mizeriei – cel puțin până acum – în spațiul public şi politică.

Posted in Uncategorized

Mancarurile copilariei

Ma apucasem de cateva zile sa fac o lista cu mancarurile din copilarie gatite fie de mama, fie de bunici. Cel mai adesea de bunici. Prilejurile erau fie traditionalele mese de sambata si duminica, fie sarbatorile, fie “ocaziile” cand aveam musafiri. De fapt, cred ca cel mai mult imi placea adunarea “hoardelor” clanului cu toti cateii si purceii, bunicii, nasii, verii, unchii, matusile, atmosfera si povestile din jurul mesei la care eram cu urechile ciulite, randuiala clara si simpla a rolului fiecaruia.

Fireste, toata nebunia era acompaniata, pentru adulti, cu spritzuri cu vin facut acasa si palinci iar pentru copii cu sirop de visine sau zmeura. Bunicul din partea mamei, Moshu, bea carcalete, un amestec de vin, apa si sirop.

Inutil sa adaug, totul avea un parfum special.

Una peste alta, mi-a iesit o lista consistenta.

Aperitive
Branza dulce de vaca frecata cu ceapa rosie, boia si chimion
Vinete cu ceapa
Ardei copti
Oua umplute
Salata de boeuf sau pui
Spanac oparit, cu usturoi, lamaie si ulei
Drob de miel
Conopida fiarta cu pesmet prajit
Pasta de peste frecata cu unt si ceapa
Icre de crap cu ceapa

Supe si ciorbe
Supa de gaina cu taietei
Ciorba de fasole verde
Ciorba de fasole rosie cu afumatura
Ciorba de cartofi
Supa de salata verde cu slaninuta prajita
Supa de rosii cu taietei sau nudli
Supa de ceapa

Fel principal
Pulpe de pui pane cu cartofi piure
Musaca de vinete cu carne
Musaca de cartofi cu carne
Iepure cu sos vanatoresc
Taietei cu varza si piper
Friptura de porc cu cartofi piure sau rantaliti
Spanac cu ochiuri
Papricas de pui cu paste
Limba in sos cu paste
Ficat de porc prajit la tigaie cu gris prajit
Creier pane cu piper, lamaie si cartofi rantaliti
Rasol de vita cu sos de hrean cu smantana si cartofi piure
Snitele cu cartofi piure si muraturi
Mamaliguta fierbinte cu lapte rece
Mamaliga cu branza, smantana si slaninuta prajita
Fasole frecata cu ceapa prajita si felii de carnati prajiti cu varza murata
Sarmalute in foi de vita
Clatite cu carne la cuptor cu smantana
Friptura de miel la cuptor
Paine in ou cu spanac
Carne fiarta de vita cu fasole verde scazuta, cu bulion cu usturoi
Ochiuri cu mancare de mazare
Friptura de porc la tava cu sos de lamaie si cartofi rantaliti
Tocana de galbiori cu smantana si mamaliga

Desert
Crema de zahar ars
Gomboti cu prune si scortisoara si pesmet
Orez in lapte cu scortisoara si sos de cacao
Nudli cu nuca si zahar
Nudli cu pesmet si zahar
Placinte cu magiun de prune
Retes
Clatite cu urda si marar
Clatite cu gem de caise
Salam de biscuti
Placinta cu mere

Posted in Uncategorized

Chestii la gratar cu chestii in otet cu cartofi prajiti.

image

image

image

image
image

Se iau niste prieteni buni, bibani de mare si sardine proaspete, usturoi, cartofi, lime, ulei de masline si kritama greceasca in otet facuta homemade la Cluj si se incropeste o masa pe cinste. Simpla, gustoasa, sanatoasa. Merge si o vodca inainte, un vin sau o bere dupa.
Prietenii intotdeauna stiu de ce. Multumesc pentru masa.

Posted in Uncategorized

O explicatie simpla de tot.

Eduard Dinu: România, ţara economiei de piaţă funcţionale care nu funcţionează. Pentru că nu e concurenţă

http://www.zf.ro/eveniment/eduard-dinu-romania-tara-economiei-de-piata-functionale-care-nu-functioneaza-pentru-ca-nu-e-concurenta-13879702

O explicatie foarte logica a D-lui Dinu despre ceea ce se intampla in economie. In ceea ce priveste domeniiile marketingului, brandingului si al designului, nimeni n-ar trebui sa se mire de stadiul lor de dezvoltare inca incipient, m-as risca sa spun primitiv, la 25 de ani de la asa-zisa noastra schimbare de la economia planificata in capitalism. Atata vreme cat nu (prea) exista concurenta intre produse si servicii nici specialistii in branding si design nu (prea) au cautare. Nici macar comparatia cu tari apropiate ca Ungaria, Cehia sau Polonia nu este in favoarea Romaniei. Din cate am vazut eu in acele tari – proiectele care se deruleaza, modul de punere al problemelor – specialistii in branding si designerii chiar au de lucru la modul serios. Un argument important pentru afirmatia mea este faptul ca firme si specialisti din spatiul german, austriac si elvetian din domeniu lucreaza pe proiecte in acele tari. Inseamna ca merita. Iar acest merita se traduce doar in bani. Pragmatic vorbind, nici un specialist din acele tari din spatiul german nu ar merge sa lucreze pentru companii si branduri din tari central si est europene daca nu ar face sens din punct de vedere financiar.

In Romania, unde economia este inca nefunctionala si neconcurentiala, iar in fapt marea majoritate a banilor vin de la Stat cu mici exceptii, chiar nu are de ce, tot pragmatic vorbind, sa se dezvolte un sector puternic al specialistilor si firmelor in branding si design. Deoarece companiile de fapt nu au nevoie prin urmare nu au de ce sa plateasca asemenea servicii specializate care isi au locul doar cand datorita concurentei apare nevoia de diferentiere. Asemenea servicii in Romania sunt de cele mai multe ori privite ca paleative fara rost. Si chiar asa si sunt.

Un bun barometru al economiei – spun eu – este avantul acestui gen de servicii. Trebuie doar aruncat un ochi in Statele Unite, Anglia sau cateva tari din Europa si facuta comparatia cu Romania. Vom constata ca nici nu existam, de fapt, deoarece nu avem nici pe departe o economie concurentiala functionala.

In realitate, companiile care au nevoie de branding si design in Romania sunt foarte putine. Iar din aceste “foarte putine” si mai putine chiar apeleaza la specialistii existenti, putini si ei.

Tagged with: ,
Posted in brand, branding, marketing, mediocrii, pragmatic

Cum sa nu pierzi vremea (la intalniri).

Vrand-nevrand intru in al 21-lea an de “aflat in treaba” si totalizez mii de ore de prezentari, intalniri pe proiecte, samd. Imi plac povestile, recunosc. Imi face o deosebita placere sa schimb idei si experiente cu oamenii inclusiv cu clientii nostri. Dar, o intalnire in care avem treaba tot o intalnire in care avem treaba ramane, totusi, asadar si prin urmare treaba trebuie facuta, deciziile luate si timpul folosit parcimonios pentru ca in esenta, e singurul “lucru” care poate fi pierdut irecuperabil. Iar cum noi suntem o firma de consultanta de brand si design, valoarea proiectelor noastre este data de folosirea timpului nostru in avantajul clientului. Si al nostru, desigur, pentru ca pana la urma timp facturam. Aici incape si o alta discutie despre ce inseamna acel timp facturat insa o sa-mi bat capul sa scriu despre asta alta data. Asadar, cate ceva din lectiile invatate pe propria-mi piele si puse apoi in practica:

1. Agenda discutie trebuie stabilita anterior cu cateva zile (minim una) iar subiectele definite precis. La fel si participantii, locatia si durata intalnirii.

2. Punctualitatea este politetea regilor, cum spune un om mult mai destept decat mine, asa ca a ajunge cu 5-10 minute mai devreme e chiar util.

3. Inceperea si sfarsitul intalnirii trebuie sa fie conform planului agreat.

4. Subiectele trebuie bifate rand pe rand si rezolvate.

5. Toate informatiile necesare intalnire trebuie sa fie la indemana inaintea si in timpul acesteia.

6. Hartia si creionul sunt foarte utile.

7. Telefoanele raman inchise pe durata intalnirii. Fara sms-uri, emailuri, etc.

8. Nu intrerupe un vorbitor iar cand vorbesti fii concis si ramai la subiect.

9. Exemplele care sa ilustreze ceea ce vrei sa transmiti sunt intotdeauna binevenite.

10. Poti sa nu fii de acord cu mine, chiar te rog.

11. Chit-chatul separat si in soapta intre 2 sau mai multe persoane este o “bisericuta” deloc utila, politicoasa si agreabila.

12. Participarea ca simplu act de prezenta a unor oameni este total contraindicata. Cei care participa trebuie sa fie implicati, participativi si responsabili, “figuratia” chiar nu are nici un sens.

13. Consensul e bun dupa ce s-au rezolvat si negociat toate punctele din agenda.

14. Stabileste pasii urmatori si responsabilii, calendarul si eventual, daca se poate, urmatoarea intalnire.

15. Transmiterea unui e-mail (fax, porumbel calator sau gand telepatic in scris) cu concluziile intalnirii intr-un interval de 24 de ore inseamna mult, poate chiar totul ca respectiva intalnire sa nu devina timp pierdut.

Tagged with:
Posted in atitudine, management, Uncategorized

Un vin “de la Turda”- Caz “ipotetic”.

Ne-am distrat in toamna ce tocmai a trecut cu un proiect de branding si packaging pentru vin local ce tocmai urma sa iasa pe piata. A fost fain sa studiem zona, istoria, podgoria, vinurile, soiurile si sa punem cap la cap toate datele si informatiile pentru o strategie de brand si o suita de idei de naming si packaging. Si uite ce a iesit.

Tagged with: , , , , ,
Posted in brand, branding, branzas, design

Branzas – 21 de ani

Intram in al 21-lea an neintrerupt de activitate. Ca de obicei si ca intotdeauna, suntem consultanti de brand si designeri.

Tagged with: , , ,
Posted in brand, branding, branzas