Clients who dare ditching the pitch.

Posted on 28 January 2016 by Bogdan Branzas

August 19, 2015
By Jonne Kuyt (www.edenspiekermann.com)

I’m a fundamentalist if it comes to pitching. It’s often the wrong process for the wrong goal. Pitches were invented to make big corporations establish long term relationships with creative agencies. It’s about the selection of people, team attitude and creative competences.

I don’t have to tell anyone that pitches are everywhere nowadays and (ab)used for all the wrong reasons. From super small non-projects to boring unfocussed selection processes. Most of the times it ends in disappointment for both sides. Even if you win.

But there is hope for the future of pitching.

We and three other agencies were invited by Amsterdam Airport Schiphol to participate in the development of their new digital identity. After delivering an overall request for proposal they organized a thing called “The Designathon”.

Eight hours of pressure cooker thinking, designing, discussing, revising and presenting. An agile-oriented day where all shortlisted agencies worked on the same assignments in the same room. But – and this is the best part – this was all done with the Schiphol team present. They were part of the process: available for questions, sharing thoughts, pointing in the right direction, correcting mistakes and observing how we work. The output of each sprint was then presented to everyone; both the business owners and fellow agencies. A final process feedback roundup with snacks and beers completed the day.

Although slightly skeptical at first we were hungry for the challenge. It felt that the process was really and truly about the selection of a relationship, skills and competences. It didn’t ask for huge investments, leave no room for blackbox guessing and excluded future personal differences. One day in search of a match. For client and agency.

And yes, this might be a new dawn for pitching. A well organized concept that drives agencies to show both thinking power, high speed creativity and strong team effort in very little time. And, also very important, it gives agencies a clear impression of the client’s ambition and potential.

Is it perfect? Maybe not yet. But I dare clients to be as brave as Amsterdam Airport Schiphol and work with agencies to work on this concept. So it’ll deliver what pitches were once created for: establishing true relationships.

Posted in design, licitatie, strategie

Etica muntelui – Scoala de Mers pe Munte.

Posted on 25 September 2015 by Bogdan Branzas

Vara aceasta, timp de mai bine de o luna, a avut loc Scoala de Mers pe Munte in organizarea si in campusul Tasuleasa Social si in inima Muntilor Calimani pe traseul Via Maria Theresia cu sprijinul Coca-Cola HBC Romania. Fotografii, impresii si multe altele pe pagina de facebook a Scolii. Peste 300 de cursanti care nu au mai fost niciodata pe munte au invatat gratuit ce inseamna muntele si cum sa il abordezi, de la cum sa pasesti pe munte, la impachetatul ruksakului si pana la notiuni de etica muntelui. Responsabil de acest curs de etica muntelui am fost eu si m-am bucurat foarte tare sa impartasesc aceste lucruri si experienta mea de peste 30 de ani de mers pe munte. Schita si notiunile de baza ale cursului, mai jos:

Credo.
“Muntele pur si simplu exista. Noi suntem doar vizitatorii sai tranzitorii. Nu invada muntele.”

Definitie (DEX).
Ansamblu de norme în raport cu care un grup uman își reglează comportamentul pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea scopurilor.

Principiu de baza.
“Inainte sa mergi pe munte informeaza-te despre locul unde vei merge”.
Deoarece:
– Trebuie sa stii relieful, marcajele, traseele turistice, posibilele trasee de evacuare in caz de forta majora, locurile de campare
– Trebuie sa stii daca este sau nu parc national, rezervatie, arie protejata, samd si care sunt regulile care se aplica referitor la foc, campare, flora, fauna, specii protejate, samd.
Noteaza-ti nr. de telefon importante: Romsilva, ocol silvic, managementul zonei

Etica muntelui se aplica pe 2 directii principale:
1. Fata de munte (mediu)
2. Fata de cei cu care mergi pe munte

1. Fata de munte
Principiu de baza: “cu ce vii pe munte cu aia pleci” sau intr-o alta formulare “nu lasa nici o urma dupa tine”. Amprenta ta asupra muntelui dupa trecerea ta trebuie sa fie minima sau egala cu zero. Se refera la:

Gunoaie si resturi
– gunoaiele ne biodegradabile NU se lasa in teren
– atentie la uitarea echipamentului sau a mancarii

Focul
– lipsa de grija la facerea focului poate provoca incendii
– focul trebuie facut cu materialele pe care natura le recicleaza: crengi cazute si uscate, iarba, muschi si licheni uscati. Nu taiati copaci si nu provocati distrugeri doar pentru a face foc.
– Dimensionarea focului strict pentru nevoi. Amerindienii aveau o vorba: “Omul alb face un foc atat de mare incat nici nu se poate incalzi la el”.
– imprastie cenusa si refa locul unde s-a facut foc astfel incat sa nu ramana urme
– nu arde de materiale poluante: cauciuc, PET-uri, combustibili fosili, etc
– nu fa foc in arii protejate sau unde se interzice in mod expres

Provocarea de distrugeri
– taierea arborilor vii, a crengilor
– mutarea bolovanilor
– ruperea, culegerea florei protejate
– distrugerea marcajelor

Animale salbatice
– depozitarea hranei si aruncarea resturilor de hrana astfel incat sa nu atraga animalele si sa nu creeze obisnuinta revenirii si dependenta lor de hrana turistilor
– resturile biodegradabile se arunca in afara traseelor turistice la distanta de minimum 100m
– pastrati linistea, vorbiti firesc, nu puneti muzica. Animalele, parte a ecosistemului, se sperie si vor evita astfel unele locuri din aceasta cauza ceea ce inseamna o ingerinta a omului in ecosistem
– Puii animalelor salbatice gasisi singuri au o sansa mai mare sa supravietuiasca daca sunt lasati in ecosistemul lor decat daca sunt luati si dusi la ocoale silvice, gradini zoologice, samd. De cele mai multe ori mama lor asteapta ascunsa ca sa treaca pericolul, TU, ca sa poata sa-si ia puii inapoi.

Sesizarea problemelor
– Problemele de orice natura trebuie sesizate organelor competente: 112, Romsilva, etc!!!! De ex: marcaje distruse, taieri de arbori, animale salbatice moarte, atacul cainilor ciobanesti, gunoaie, grupuri sau persoane care au un comportament neadecvat
– “Daca poti, repara tu stricaciunile altora”. De ex: culege gunoaiele lasate de altii, ridica stalpi de marcaj cazuti, repara o bancuta de lemn dintr-un loc de popas, etc

2. Fata de cei cu care mergi pe munte
– Nu merge pe munte singur. In 2 e ok, in 3 sau mai multi e cel mai bine. Totusi, un grup de 25 de oameni e mai greu de coagulat si facut sa actioneze unitar
– Mersul pe munte e un prilej de bucurie si liniste. Nu transforma mersul pe munte intr-o competitie cu tine insuti si cu ceilalti
– Pe munte sunteti o echipa, nu individualitati concurente
– Identificati talentul fiecaruia din grup: unul poate cunoaste terenul foarte bine, prin urmare poate fi deschizatorul de drum. Altul stie sa faca focul in orice conditii. Samd
– Tine cont de ce mai neexperimentati din grup; Fii cu ochii pe ei
– Invata-I pe cei mai putin experimentati
– Daca tu esti cel neexprimentat tine cont de sfaturile “vetaranilor”, intreaba si asculta
– Ritmul de mers trebuie impus in functie de cel mai putin rezistent
– Nu forta pe nimeni sa faca ceva impotriva puterilor sale
– Muntele nu-i iarta pe cei slabi, nepasatori sau neglijenti. Nici pe cei orgoliosi
– Sesizeaza problemele de orice natura grupului in momentul in care le-ai detectat
– Daca dai o creanga deoaprte din drumul tau fa–o astfel incat sa nu-l loveasca pe urmatorul dupa tine
– Atentioneaza asupra terenului dificil sau instabil: bolovani, grohotis, alunecari de teren, noroi, gheata, samd
– O piatra pornita accidental la vale poate provoca rani grave
– Pastreaza distanta fata de cel din fata ta astfel incat sa nu-I incomodezi mersul
– Mergi in sir indian, este cel mai bun mod de a te “strecura” in natura si de a tine cont unul de altul
– Arunca o privire din cand in cand in urma ta ca sa verifici daca cei din spate te urmeaza
– La plecarea dintr-un loc de popas sau campare cineva trebuie sa verifice daca nu ati lasat ceva in urma. Poti fii chiar tu!
– Cineva trebuie sa observe terenul, sa retina detalii de pe traseu, puncte de reper, puncte cardinale. Fii chiar tu !

Tagged with: Coca-Cola HBC Romania, etica muntelui, scoala de mers pe munte, tasuleasa social
Posted in Uncategorized

Brand de Cluj “nespus”- Cu semnul exclamarii si intrebarii.

Posted on 5 August 2015 by Bogdan Branzas

Articolul de fata a fost inspirat de catre o doamna prin comentariile ei pertinente de pe facebook, de postarile pro si contra si comentariile aferente – din nou de pe facebook, de reactiile si articolele din presa si nu in ultimul rand de atitudinea autoritatilor locale fata de acest mult disputat si discutat festival numit Untold. O alta motivatie pentru cheltuirea celor cateva ore necesare scrierii articolului este cheltuirea banului public.

Din start spun ca organizarea de festivaluri poate avea loc in fiecare luna, an, trimestru sau saptamana. De ce nu !? Totusi, sunt unele considerente care trebuie luate in calcul atata vreme cat doua conditii sunt “bifate” la organizarea acestor festivaluri: faptul ca se realizeaza pe domeniul public si faptul ca se finanteaza cu bani publici. Daca aceste doua conditii nu sunt satisfacute, atunci povestea se schimba, e strict un eveniment privat si atat. Dar sa ramanem la evenimentele care se deruleaza cu sprijinul autoritatilor locale, cele finantate din bani publici si care utilizeaza infrastructura orasului, publica. Prin urmare avem de-a face cu un parteneriat public-privat in care fiecare “pune la bataie” tot ce are si ce poate in vederea satisfacerii obiectivelor fiecaruia, respectand un plan, reguli, contracte, samd.

Primul aspect care trebuie discutat este cel al scopurilor si obiectivelor. In cazul entitatii private e destul de simplu, vorbim de un profit financiar. In cazul autoritatii publice e putin mai complicat pentru ca intervin mai multe considerente legate de scopuri si obiective. Cum ar fi:

Imagine, cunoastere, recunoastere.
Aici trebuie definit precis rezultatul la care se doreste sa se ajunga din punct devedere al mediatizarii, tinand cont de strategia de comunicare a orasului. Daca exista, desigur. Vorbim, la fel ca si in cazul unui produs sau serviciu caruia i se face reclama si publicitate, de grupuri-tinta la care se doreste sa se ajunga, definite din punct de vedere demografic si teritorial. Simplu spus, la cine se doreste sa se ajunga cu mesajul evenimentului, care este mesajul evenimentului, unde sunt localizate acei “cine”, adica grupul-tinta (pot fi romani, belgieni, ugandezi, intre 14-21 de ani, studenti si pensionari, sau orice alta combinatie). Totul porneste de la mesajul care se doreste sa fie transmis. Odata definit mesajul – sau mesajele – se definesc grupurile-tinta, localizarea lor si rezultatul dorit.

Bani si alte investitii.
Fiecare entitate, publica si privata, poate pune la bataie atat resurse financiare cat si in natura in vederea obtinerii scopurilor fiecaruia. In cazul ambelor entitati profitul financiar trebuie sa existe. Economic si pragmatic vorbind nu este posibil ca o entitate privata sa aiba profit iar cea publica nu. Daca acesta este rezultatul atunci toata actiunea nu mai poate fi etichetata drept “parteneriat” ci “sponsorizare”.

Alte tipuri de cuantificari ale profitului.
Din nou, in cazul entitatii private lucrurile stau mult mai simplu, profitul financiar primand in capul listei. Entitatea publica poate avea atat castiguri financiare, cat si de imagine, cat si in planul orasului din punct de vedere al cetatenilor. De exemplu, in plan cultural, civic, sau altele. Ideal ar fi ca toate trei planurile de profit ale entitatii publice sa fie satisfacute: cel financiar, de imagine cat si cel direct benefic pentru cetatean (cultural, civic, etc). Pot exista situatii cand, spre exemplu, in plan financiar entitatea publica nu castiga nici un leu insa prin “sponsorizarea” evenimentului respectiv sa aiba de castigat foarte mult in celelalte doua planuri. Este ca si cum entitatea publica ar plati publicitate. Si in acest caz, calculele de profitabilitate primeaza, exact ca in cazul unei campanii publicitare platite pentru un produs sau serviciu.

Toata logica de pana acum porneste de la presupunerea ca exista un parteneriat public-privat, cu accent pe notiunea de “parteneriat”. Sa vedem ce spune DEX-ul despre parteneriat:
“Sistem care asociază parteneri din punct de vedere politic, economic și social.”
sau
“ Asociere a doi sau mai mulți parteneri (de afaceri).”
DEX-ul introduce in definitie notiunea de “sistem”, care tot potrivit DEX-ului inseamna:
“ Ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente între ele și formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit.”
Definitiile mai introduc notiunile de “asociere” si cea de “parteneriat de afaceri”. Mai ramane de explicat ce inseamna “partener”:
“ Fiecare dintre participanții la o activitate comună considerat în raport cu ceilalți.”
Sau
“Fiecare dintre persoanele angajate într-o tranzacție, într-o discuție etc.”
Ceea ce ne conduce la notiunea de “tranzactie”:
“Convenție între două sau mai multe părți, prin care se transmit anumite drepturi, se face un schimb comercial.”

Nu cred ca este nevoie de o explicatie mai exhaustiva pentru a arata ce inseamna “parteneriat”. In cazul parteneriatelor publice-private, actiunea comuna este evenimentul organizat de catre privat utilizand fondurile si infrastructura publice. Caz in care entitatea publica este cea in “pozitie de forta” in negocieri si parafarea contractelor deoarece detine si poate pune la dispozitie atat resurse financiar, cheltuieli implicite cat si infrastructura necesara desfasurarii evenimentului, care pot fi: stadioane, parcuri, sisteme de transport in comun, paza si ordine, servicii de curatenie, samd. Fara ca acestea sa fie puse la dispozitie de catre entitatea publica evenimentul nu se poate desfasura. In schimbul acestor resurse trebuie sa primeasca –ideal – profit atat in plan de imagine cat si financiar, sau, dupa caz, doar in plan de imagine “platind” sau “sponsorizand” astfel publicitate. Suma summarum, ajungem la un “schimb comercial” intre o entitate publica si una privata. Iar daca este un schimb comercial, atunci, conform legislatiei, acesta se supune (sau trebuie sa se supuna) unor reguli clare de ofertare, selectie a ofertei, negociere si parafare a “tranzactiei”. Ceea ce presupune, logic, primirea mai multor oferte supuse regimului unui caiet de sarcini. Sau, daca e sa vorbim in limbaj de marketing – brief – deoarece din punct de vedere al entitatii publice acest tip de tranzactie reprezinta, in esenta, un demers de marketing. De asemenea, fiind un demers de marketing – o cheltuiala in beneficiul in primul rand al publicitatii prezumate a orasului – ar fi fost necesara o analiza alternativa cost-beneficii a cheltuielii realizate de catre autoritatea publica utilizand alte metode si canale de comunicare.

Un brief si un contract ar putea presupune, pe scurt, definirea urmatoarelor:
– Criteriile de calificare a ofertantilor
– Scopuri si obiective urmarite
– Mesaj(e) care trebuie transmise
– Grupuri-tinta (demografic, social, economic, teritorial)
– Buget alocat
– Livrabile
– Calendarul activitatilor
– Calendarul platilor legat de clandarul activitatilor si livrabilelor
– Drepturi si obligatii reciproce
– Drepturi si obligatii referitoare la drepturi de autor
– Metode si criterii de verificare a livrabilelor pe parcursul derularii parteneriatului
– Metode si criterii de verificare a livrabilelor la finalul parteneriatului
– Metode si criterii de cuantificare a beneficiilor (realizarea scopurilor si obiectivelor)
– Raport privind impactul media asupra grupurilor-tinta la finalul parteneriatului
– Penalitati
– Responsabili (nominal)

In cazul in care exista brieful, acesta trebuie se bazeze pe cateva documente anterioare, emanate si adoptate (asumate) de catre entitatea publica, carora orice entitate privata trebuie sa li se alinieze:
– Strategia de dezvoltare a orasului
– Strategia de brand a orasului
– Strategia de comunicare a orasului
– Regulile standard ale orasului aplicabile parteneriatelor publice-private in cazul evenimentelor
– Raport si aviz de necesitate
– Estimare financiara cost-beneficii
– Estimare media cost-beneficii
– Studii de impact: mediu, spatii publice, ordine publica, poluare de toate tipurile, samd
– Legislatia in vigoare

Pana acum am incercat sa analizez defalcat fiecare aspect al unui parteneriat public-privat aplicabil mai ales pentru evenimentele de mari dimensiuni care se realizeaza utilizand fondurile si spatiul public.

O privirea mai atenta e nevoie in ceea ce priveste beneficiile financiare. Sunt cunoscute sursele de finantare ale unei autoritati locale: taxe si impozite pe proprietati, autoturisme, amenzi, impozite forfetare de diferite tipuri (taximetristi, etc), si Bugetul De Stat. Aici nu sunt incluse impozitul pe profit al firmelor, CAS, TVA, toate aceste taxe merg la Bugetul de Stat. Prin urmare justificarea economica a beneficiilor unui eveniment nu poate tine direct cont de profiturile realizate de catre operatorii economici care castiga bani de pe urma evenimentului: cazare, restaurante, baruri, servicii, samd deoarece toate acestea isi platesc taxele si impozitele Bugetului de Stat. Logica economica in acest caz se aplica estimand taxele si impozitele operatorilor economici realizate aferent evenimentului la care se aplica procentul in care unele sume de bani se intorc la Bugetul Local de la Bugetul de Stat.

O alta sursa de venit sunt sponsorizarile. O a treia sursa de venit sunt vanzarile de bilete. A patra sunt vanzarile de “merchandising” adica tricouri, sepci, suveniruri, etc.Toate aceste surse de venit trebuie reglementate din punct de vedere al parteneriatului. Deoarece este o tranzactie, nu-i asa !?

Am gasit o opinie interesanta si valida despre construirea identitatii oraselor din Romania prin festivaluri si manifestari culturale. Articolul se gaseste aici si merita citit: http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20338017-brand-oras-cum-isi-construiesc-identitatea-marile-orase-romanesti-ajutorul-festivalurilor-culturale.htm. In articol se face referire la manifestari culturale de prestigiu cum ar fi TIFF, Festivalul de Teatru Sibiu, Anonimul si altele de aceeasi factura. Impartasesc opinia autorului insa a face referire la festivaluri gen Untold aplicandu-i eticheta culturala deja este prea mult. Vorbim totusi “decat” despre o “clubareala” in aer liber cu DJ si artificii si nimic mai mult.

DEX ne ofera explicatiile necesare referitor la termenul “cultura”:
“Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. ◊ Om de cultură = persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale temeinice. ♦ Ansamblu de activități și modele de comportament proprii unui grup social dat, transmisibile prin educație.”

Iar aici cred ca este necesar sa definim termenul de “educatie” prin care DEX ne spune ca se ajunge la cultura:
“Fenomen social fundamental de transmitere a experienței de viață a generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate. Cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora. Ansamblu de cunoștințe, priceperi și deprinderi, predate cuiva sau căpătate de cineva, prin care se urmărește însușirea unei culturi generale și a unei specializări profesionale; învățătură; învățământ; instrucțiune.”

Despre Capitala Europeana a Tineretului:
“MISIUNE ȘI OBIECTIVE. Misiunea Programului este de a întări rolul și sprijinul acordat tinerilor și organizaţiilor de tineret și pentru tineret în participarea activă a acestora în schimbarea societăţii printr-un proces de dezvoltare urbană sustenabilă, responsabilă și inclusivă, prin împărtășirea spaţiului, culturii, puterii, muncii, bucuriei, viziunii și valorilor europene comune, abordând teme precum responsabilizarea și susținerea tinerilor, mobilitatea, informarea și dialogul structurat în cadrul unui program de un an în Cluj-Napoca.”

Referitor la Untold in particular, etichetat drept cultural si desfasurat sub umbrela Capitalei Europene a Tineretului, eu personal as dori sa vad facute publice de catre autoritatile locale trei documente, cu numar de inregistrare, data, stampila si semnatura, care sa contina:
Primul: Raport financiar cost-beneficii
Al doilea: Raport cost-beneficii impact media
Al treilea: Studiu asupra impactului cultural al evenimentului asupra tineretului si metodele de educatie utilizate, vazute prin prisma “Misiunii si Obiectivelor”.

In cazul in care aceste documente nu exista puteti urmari pe youtube doua opinii:

Tagged with: brand de oras, capitala europeana a tineretului, cluj, cultura, evenimente, untold
Posted in brand, branding, licitatie, marketing

Vechea paradigma a marketingului – Revista Sinteza Iulie 2015

Posted on 4 August 2015 by Bogdan Branzas

Multumiri celor de la Sinteza pentru interesul lor constant aratat fenomenelor din societate.

Tagged with: branding, branzas, marketing, paradigma
Posted in Uncategorized

Industria PR – Probleme delicate la plati.

Posted on 25 June 2015 by Bogdan Branzas

” Agenţiile luptă singure, în mod individual să-şi facă dreptate, riscând să piardă oportunităţi de business pentru că sunt… „inflexibile” (da, aşa denumesc unii clienţi din România agenţiile care nu lasă enorm de mult la preţ, la termene, care practic mai au o urmă de demnitate).” Gabriela Lungu

Interesant articolul si asertiunea dnei Lungu, si noi (Branzas) am fost catalogati drept agentie “inflexibila”. Si am pierdut oportumitati datorita verticalitatii mentinute in cei 21 de ani de activitate. In definitiv, problemele industriei de PR nu e foarte diferita de a a noastra.

Articolul in intregime se regaseste aici: http://www.pr-romania.ro/dezbateri/dezbateri-actuale/termenele-de-plata-in-pr.html

Tagged with: branding, branzas, pr, termene de plata
Posted in atitudine, problema, reguli, responsabilitate

Materiale de constructii. Branding si marketing.

Posted on 22 June 2015 by Bogdan Branzas

Publicam un nou white paper, de data aceasta dedicat unui segment economic de mare actualitate.

http://issuu.com/bogdanbranzas/docs/materialele_de_constructii_a4

Posted in Uncategorized

Tasuleasa Social – Un altfel de protest.

Posted on 18 June 2015 by Bogdan Branzas

Titlul l-am luat de la Diva in Bocanci de aici. Minunat titlu, minunat articol care merg la esenta.

Posted in Uncategorized

Filmele Drumului Mariei Theresia – Eveniment special in Bucuresti.

Posted on 9 June 2015 by Bogdan Branzas

Tasuleasa Social prezinta Via Maria Theresia: Redescoperirea si Competita, doua filme scurte in regia lui Andrei Dascalescu, luni, 15 iunie, la ora 19.00 la Cinema Studio

In data de 15 Iunie Asociatia Tasuleasa Social impreuna cu Raiffeisen Bank Romania organizeaza un eveniment deosebit in cadrul caruia vor putea fi vizionate doua scurt-metraje despre Drumul si Maratonul Via Maria Theresia intitulate Redescoperirea si Competitia. Evenimentul va avea loc la ora 19.00, in Bucuresti, la Cinema Studio. Scurtmetrajele, filmate in decorul natural si salbatic al Muntilor Calimani sunt semnate de catre Andrei Dascalescu iar invitatii speciali vor fi Alin Useriu, Presedintele Asociatiei, Steven Van Groeningen, Presedintele Raiffeisen Bank Romania.

Incepand cu anul trecut, in data de 8 August Asociatia Tasuleasa Social impreuna cu Raiffeisen Bank Romania organizeaza Maratonul Via Maria Theresia, destinat tuturor iubitorilor de sport si natura. Maratonul, aflat in acest an la editia 2.0, se desfasoara pe un drum tematic construit in timpurile Imparatesei Maria Theresia, la vechea granita a Imperiului Austro-Ungar din Muntii Calimani. In anul 2014, Asociatia Tasuleasa Social, cu sprijinul Raiffeisen Bank, a refacut acest drum. Timp de opt săptămâni, 150 de voluntari au montat 300 de borne şi 278 de momâi din piatră, undeva în creierii munţilor, pe o potecă frumoasă care cândva era drum, la o altitudine de 1.700 de metri. În total, au fost 42 de kilometri de curăţat şi marcat. Tăşuleasa Social s-a mutat în Munţii Calimani, unde a lucrat la redescoperirea drumului pe care istoria l-a croit aici.

Astfel, Tăşuleasa vrea să atragă atenţia turiştilor, drumeţilor şi sportivilor asupra acestui colţ de ţară şi de rai, de o excepţională curăţenie şi frumuseţe naturală. Proiectul „Via Maria Theresia” are mai multe obiective. Primul şi cel mai important se referă la creşterea conştientizării importanţei naturii, a pădurilor şi a parcurilor naţionale, dar şi a practicării sporturilor în aer liber. Cel de-al doilea obiectiv se referă la promovarea şi punerea în valoare a unui drum – monument istoric – contribuind, în acest fel, la educaţia tinerilor. În subsidiar, promovarea Parcului Naţional Călimani şi dezvoltarea turismului montan au ca obiectiv scăderea infracţiunilor forestiere, datorită prezenţei în teren a unui număr cât mai mare de turişti, drumeţi şi sportivi. Partenerul proiectului, Raiffeisen Bank creează, de asemenea, şansa de participare la programele specifice asociaţiei Tăşuleasa Social în Pădurea Pedagogică pentru 200 de copii.

Tasuleasa Social aniverseaza anul acesta 15 ani de existenta fiind asociatia prin excelenta dedicata voluntariatului si educatiei tinerilor prin dragostea si grija fata de natura. In acest spirit, toate proiectele noastre vizeaza actiuni concrete prin care putem aduce tinerii la un loc pentru a invata si lucra impreuna, pentru a dobandi deprinderi si cunostinte despre natura, protectie, ecologie. Principalele proiecte Tasuleasa Social sunt: actiunile anuale de impadurire impreuna cu voluntari, taberele de copii din campusul nostru, Maratonul Via Maria Therezia, Scoala de Mers pe Munte, Camionul de Craciun.

Posted in Uncategorized

Despaduririle – Adevarurile nespuse.

Posted on 11 May 2015 by Bogdan Branzas

Sambata oamenii au iesit in strada in mai multe orase pentru a protesta impotriva taierilor ilegale, a despaduririlor, a concernului austriac Holzindustrie Schweighofer, Presedintelui Johannis, samd. Am fost si eu in Cluj la manifestare ca participant. Iubesc natura, muntii, padurile, bantui pe carari cand am ocazia, fac asta de mic copil, particip ca voluntar la actiuni de impadurire, sunt membru in boardul de conducere al celui mai important ONG de educatie a tinerilor si voluntariat si in plus nu suport risipa pe care o constat de 25 de ani ca se intampla prin munti. Nu sunt un ecologist fanatic si aprob faptul ca resursa lemnoasa trebuie exploatata. Insa sustenabil, cu viziune inspre viitor. Asa cum fac, spre exemplu, austriecii.

Cu tot respectul pentru participantii si initiatorii protestelor unele lucruri esentiale nu sunt spuse. Incerc sa le iau pe rand. Articolul meu va fi destul de lung dar merita avut rabdare pana la capat. As incepe cu:

– un citat care se va regasi de cateva ori in articolul meu: “Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.”
– si o afirmatie: nu taierile ilegale sunt principala problema.

1. Se protesteaza impotriva taierilor ilegale.
De acord, dar inainte de taierile ilegale ar trebui examinate contractele care permit taierile legale MASIVE. Si aici apar in ecuatie concernul Schwighofer ca beneficiar al unui asemenea contract si Statul Roman ca semnatar. Apoi, urmeaza in cascada, aprobarile pentru taieri date firmelor specializate. Logica simpla spune ca Statul Roman este DE ACORD cu aceste taieri, incepand cu 2003, daca memoria nu ma inseala. Mai jos se pot vedea cifrele pentru care Statul este DE ACORD sa se taie.

2. Cifrele seci.
Dupa cifrele oficiale ale concernului austriac capacitatea acestuia de prelucrare este 2,5 milioane mc cu plan de crestere la 3,4 si cu posibilitatea de a ocupa 100% aceasta capacitate pana la 4 milioane mc pe an, doar rasinoase. Tradus in cifre asta inseamna aproximativ 11.000 ha ca echivalent pentru 2,5 milioane mc si 16.000 ha ca echivalent pentru 3,5 milioane mc. Repet, doar rasinoase, doar concernul austriac. Aceste cifre spun ca doar pentru acest concern se taie 1,8 ha de rasinoase pe ora. Aceste cifre sunt oficiale si dupa parerea mea, sunt aproape toate cu acte in regula: autorizatii, facturi, contracte, bonuri de intrare in fabrica, samd. Prin urmare vorbim de prelucrarea legala a 1,8 ha pe ora. Atentie, trebuie facuta diferenta intre taiere si prelucrare. Schweighofer nu taie ci prelucreaza. Taierile sunt efectuate de catre firmele romanesti. Aici apare buba. Cum repetitia e mama invataturii, mai spun o data: DEFRISARILE SUNT EFECTUATE DE CATRE PERSOANELE SI FIRMELE ROMANESTI. Mai mult, de 25 de ani toate taierile legale si legale sunt efectuate de catre romani. Concernul austriac doar s-a pozitionat in varful lantului trofic, ca un vultur care planeaza urmarind si vanand de la inaltime organismele slabe sau bolnave.

In acest moment se estimeaza ca in Romania se taie 3 ha pe ora in total. Aici Schweighofer prin capacitatile sale de prelucrare contribuie in mod legal, semnat si parafat, cu 1,8 ha, doar rasinoase. Restul de 1,2 ha pe ora sunt foioase si alte rasinoase taiate fie legal fie ilegal. Se stie foarte bine ca se taie si ilegal.

3. Aspecte legale perverse.
Urmatoarele date de intrare sunt importante:
A. Schweighofer are 5 fabrici de prelucrare in Romania. Prin urmare, investitia face sens, incepand cu 2003, adica ies bani buni de aici. Daca bine imi amintesc, in 2011 concernul declara profituri record si estimari de crestere record. Deci merita sa prelucrezi lemn in Romania. Desigur, in conditiile contractuale semnate cu Statul Roman.
B. Schweighofer prelucreaza legal, conform unui contract cu Statul Roman. Receptioneaza lemnul la poarta fabricilor cu acte. personal, ma indoiesc ca acest concern nu e acoperit cu acte, incepand cu receptia marfii pana la iesirea produselor pe poarta fabricii. Insa ceea ce se intampla PANA la poarta fabricii pe ei nu-i intereseaza. Ei lucreaza legal de la poarta incolo, e treaba taietorilor ce fac cu actele pana ajung la poarta.
C. Schweighofer afirma ca este certificat PEFC (PROGRAMME FOR THE ENDORSEMENT OF FOREST CERTIFICATION) si FSC (Forest Stewardship Council). Sa le luam pe rand:
“PEFC este un organism international de auditare, certificare si promovare a gestiunii sustenabile a padurilor. Preocuparea PEFC este ca exploatarea industriala a padurilor sa fie facuta respectand normele de protectie de mediu, sociale si de etica. Programul pentru Recunoasterea Certificarilor Forestiere (PEFC) este o organizatie internationala non-profit, non-guvernamentala dedicata promovarii gestionarii durabile a padurilor prin certificare independenta de terta parte. Acesta este fondat pe criteriile definite la Conferintele Interministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa (CMPFE) din Helsinki (1993), Lisabona (1998) si Viena (2003). Misiunea PEFC este aceea de a sprijini gospodarirea padurilor din intreaga lume, impreuna cu consiliul FSC. Certificatul PEFC – Chain of Custody atesta faptul ca produsele etichetate cu logo-ul de identificare al acestuia sunt executate din materie prima in componenta careia intra doar lemn din surse verificate, certificate PEFC, fiind o garantie credibila pentru clientii si consumatorii finali. Certificarea PEFC reprezinta sigiliul international al protectiei mediului, iar pentru a fi un partener certificat de catre acest program trebuie demonstrat un nivel inalt de responsabilitate şi angajament fata de dezvoltarea durabila a zonelor impadurite. Imprimarea siglei PEFC pe un produs este un test de verificare pentru acei clienti care acorda o importanta deosebita calitatii procesului de productie.”

“FSC (Forest Stewardship Council) este o organizatie independenta, neguvernamentala si non-profit aparuta in anul 1993 pentru a promova un management forestier responsabil in padurile din intreaga lume. Organizatia opereaza la nivel international si ofera servicii prin centrul FSC International situat in Bonn, Germania, precum si prin intermediul unei retele internationale de Initiative Nationale. Principalele atributii ale FSC:
1. dezvoltarea de standarde
2. acreditarea de organisme de certificare si intiative nationale FSC
3. etichetarea produselor din lemn.
Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.”

In principiu, simplu spus, aceste certificari atesta ca procesul de productie e ok si se face cu lemn din surse certificate. Urmatoarele citate sunt important de remarcat:
– “Certificarea PEFC reprezinta sigiliul international al protectiei mediului, iar pentru a fi un partener certificat de catre acest program trebuie demonstrat un nivel inalt de responsabilitate şi angajament fata de dezvoltarea durabila a zonelor impadurite.”
– “Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.”

Intr-un video postat recent pe youtube Dl. Schweighofer ne asigura de urmatoarele: “Suntem în prim-planul prevenirii tăierilor ilegale, spirjinim lupta împotriva distrugerii pădurilor și suntem certificați în concordanță cu standarde de calitate internațional recunoscute, precum PEFC și FSC. Noi prelucrăm doar lemn cu documente de proveniență legală. Pentru a garanta aceasta, am creat proceduri și sisteme de control și monitorizare eficiente. În momentul livrării la poarta fabricilor noastre verificăm toate documentele de proveniență. Livrarea este acceptată în incinta unităților noastre doar după ce s-a demonstrat fără nici un dubiu proveniența sa legală.”

Pe cale de consecinta, sunt doua intrebari principale:
– Cat de “durabila” si “responsabila” este atitudinea acestui concern fata de zonele impadurite, date fiind actiunile si rezultatele reale si nu cele scriptice si conforme unor certificate?
– La fel, aceeasi intrebare o putem pune despre Statul Roman. Adica, reamintesc, 5 fabrici care prelucreaza rasinoase in echivalent a 1,8 ha pe ora, semnate si parafate.

D. Aceste certificari au fost date de catre un organism specializat. E greu sa dovedesti sau macar sa banuiesti incorectitudinea lor. Problema se pune altfel de fapt: Schweighofer este certificat PEFC si FSC, probabil, pentru procesele lor de achizitie si productie. Imi este foarte greu sa cred ca un organism specializat de certificare nu a sesizat, pe parcursul proceselor de certificare, ca in Romania se taie masiv, legal si ilegal, si ca scandalurile se tin lant. De fapt, este o atitudine comoda de strut: de la poarta fabricii incolo totul e ok, pana acolo nu ne intereseaza sau ne facem ca nu stim, desi, citez inca o data: “Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.” As vrea sa vad o padure in Romania gestionata durabil, samd. Una, hai doua. In ultimii 25 de ani.

E. Radarul padurilor.
Chiar daca cifrele publicate par a insemna ceva rezultatele nu se vad, de fapt. Iar rezultatele inseamna: dosare penale finalizate, faptasi condamnati, prejudicii recuperate. Din nou, e vorba de Statul Roman.

F. Complicitati.
Sper ca toata lumea e constienta ca aceste volume masive de lemn taiat legal si ilegal nu pot fi exploatate decat cu participarea larga, de la vladica la opinca, in speta, localnici, padurari, sefi de ocoale, firme specializate, politisti, Romsilva, politicieni, autoritati locale si centrale, samd. Pur si simplu, o asemenea activitate la o scara atat de mare nu are cum sa se desfasoare in secret. E doar secretul lui Polichinele, binecunoscut de catre toata lumea. De ce ? Deoarece toata lumea are de castigat, fiecare dupa aportul adus pe lantul trofic.

4. Concluzii.
Daca e sa cautam vinovatii, acestia sunt de cautat in primul rand la noi in curte, nu la austrieci, doarece Statul permite si noi taiem. Schweighofer profita de faptul ca noi suntem ieftini, dupa cum bine spunea un deputat al verzilor din Parlamentul austriac: “sunteti o tara ieftina cu un guvern ieftin”. Iar vinovatiile se impart pe mai multe paliere: Statul prin reprezentantii sai deoarece si-a pus semnatura pe contracte, cei care taie legal si ilegal in virtutea acestor contracte, autoritatile de gestiune si control care nu fac nimic, autoritatile de forta la fel, noi toti pentru ca inchidem ochii si nu luam atitudine. Acelasi parlamentar verde din Austria spunea: “la noi in Austria asa ceva nu ar fi pur si simplu posibil”.

Pana la urma, chiar nu conteaza ca exista un concern care detine un cvasi-monopol pe piata. Conteaza “sursa raului”, anume ca cineva le-a dat voie cu acte in regula sa prelucreze atata lemn taiat din padurile Romaniei. Daca tragem linia dupa toata povestea asta, noi le-am dat voie. Punct.

In filmul care circula pe internet despre aceste aspecte apare inca ceva care cred ca a scapat unei examinari atente, la fel ca si examinarea certificarilor. Se spune ca respectivul concern a adresat o scrisoare Primului Ministru amenintand cu deteriorarea relatiilor bilaterale intre Romania si Austria. De aici rezulta urmatoarele:
1. O persoana privata adreseaza in numele sau si al companiei sale private o scrisoare unui Prim Ministru a unei tari, amenintandu-l voalat. Adica, persoana privata are cumva si atributii si functii diplomatice? Sau, putem sa ne intrebam si altfel: cum isi poate permite o persoana privata, oricare ar fi ea, sa ameninte un Prim Ministru si prin urmare o tara intreaga?
2. Reactia publica a Primului Ministru la acea scrisoare n-a existat. Cred ca intr-o tara normala, in secunda doi dupa ce a fost primita scrisoarea, un Prim Ministru ar fi trebuit sa convoace o conferinta de presa, aratand si explicand cele intamplate.

Vreau sa subliniez inca o data: nu Schweighofer este problema (ei sunt doar o consecinta a actiunilor sau lipsei noastre de actiune), noi suntem, in frunte cu “cei din frunte”. Prin urmare, atitudinea reflectata de sloganurile strigate la proteste, gen “afara cu Holtzu din tara” si “stop taierilor ilegale” nu fac decat sa aplice o frectie la piciorul de lemn, la fel ca si certificarile PEFC si FSC obtinute de catre concernul austriac. Cererile protestatarilor trebuie sa se indrepte catre autoritati, catre aplicarea legislatiei, catre organele de forta care trebuie sa-si faca treaba si catre justitie.

Cineva care se pricepe la paduri mult mai bine ca mine mi-a spus mai demult: “Daca s-ar aplica legislatia, chiar si asa cum este ea acum, nu ar mai fi probleme”.

Inchei cu un citat de pe site-ul ProTv: “Padurile Romaniei se intind pe o suprafata de 6.741.000 de hectare. Din aceasta suprafata mai putin de jumatate apartine statului iar restul are proprietari privati. De controlul padurilor, verificarea transporturilor, controlul la gatere si multe altele raspund 250 de inspectri silvici. Adica un inspector la mai bine de 22.000 de hectare de padure. Nici intr-o viata un om nu poate sa umble pe toata aceasta zona.”

Tagged with: defrisare, despadurire, ilegal, legal, paduri, taieri
Posted in Uncategorized

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this:

Share this: