Brand de Cluj “nespus”- Cu semnul exclamarii si intrebarii.

Articolul de fata a fost inspirat de catre o doamna prin comentariile ei pertinente de pe facebook, de postarile pro si contra si comentariile aferente – din nou de pe facebook, de reactiile si articolele din presa si nu in ultimul rand de atitudinea autoritatilor locale fata de acest mult disputat si discutat festival numit Untold. O alta motivatie pentru cheltuirea celor cateva ore necesare scrierii articolului este cheltuirea banului public.

Din start spun ca organizarea de festivaluri poate avea loc in fiecare luna, an, trimestru sau saptamana. De ce nu !? Totusi, sunt unele considerente care trebuie luate in calcul atata vreme cat doua conditii sunt “bifate” la organizarea acestor festivaluri: faptul ca se realizeaza pe domeniul public si faptul ca se finanteaza cu bani publici. Daca aceste doua conditii nu sunt satisfacute, atunci povestea se schimba, e strict un eveniment privat si atat. Dar sa ramanem la evenimentele care se deruleaza cu sprijinul autoritatilor locale, cele finantate din bani publici si care utilizeaza infrastructura orasului, publica. Prin urmare avem de-a face cu un parteneriat public-privat in care fiecare “pune la bataie” tot ce are si ce poate in vederea satisfacerii obiectivelor fiecaruia, respectand un plan, reguli, contracte, samd.

Primul aspect care trebuie discutat este cel al scopurilor si obiectivelor. In cazul entitatii private e destul de simplu, vorbim de un profit financiar. In cazul autoritatii publice e putin mai complicat pentru ca intervin mai multe considerente legate de scopuri si obiective. Cum ar fi:

Imagine, cunoastere, recunoastere.
Aici trebuie definit precis rezultatul la care se doreste sa se ajunga din punct devedere al mediatizarii, tinand cont de strategia de comunicare a orasului. Daca exista, desigur. Vorbim, la fel ca si in cazul unui produs sau serviciu caruia i se face reclama si publicitate, de grupuri-tinta la care se doreste sa se ajunga, definite din punct de vedere demografic si teritorial. Simplu spus, la cine se doreste sa se ajunga cu mesajul evenimentului, care este mesajul evenimentului, unde sunt localizate acei “cine”, adica grupul-tinta (pot fi romani, belgieni, ugandezi, intre 14-21 de ani, studenti si pensionari, sau orice alta combinatie). Totul porneste de la mesajul care se doreste sa fie transmis. Odata definit mesajul – sau mesajele – se definesc grupurile-tinta, localizarea lor si rezultatul dorit.

Bani si alte investitii.
Fiecare entitate, publica si privata, poate pune la bataie atat resurse financiare cat si in natura in vederea obtinerii scopurilor fiecaruia. In cazul ambelor entitati profitul financiar trebuie sa existe. Economic si pragmatic vorbind nu este posibil ca o entitate privata sa aiba profit iar cea publica nu. Daca acesta este rezultatul atunci toata actiunea nu mai poate fi etichetata drept “parteneriat” ci “sponsorizare”.

Alte tipuri de cuantificari ale profitului.
Din nou, in cazul entitatii private lucrurile stau mult mai simplu, profitul financiar primand in capul listei. Entitatea publica poate avea atat castiguri financiare, cat si de imagine, cat si in planul orasului din punct de vedere al cetatenilor. De exemplu, in plan cultural, civic, sau altele. Ideal ar fi ca toate trei planurile de profit ale entitatii publice sa fie satisfacute: cel financiar, de imagine cat si cel direct benefic pentru cetatean (cultural, civic, etc). Pot exista situatii cand, spre exemplu, in plan financiar entitatea publica nu castiga nici un leu insa prin “sponsorizarea” evenimentului respectiv sa aiba de castigat foarte mult in celelalte doua planuri. Este ca si cum entitatea publica ar plati publicitate. Si in acest caz, calculele de profitabilitate primeaza, exact ca in cazul unei campanii publicitare platite pentru un produs sau serviciu.

Toata logica de pana acum porneste de la presupunerea ca exista un parteneriat public-privat, cu accent pe notiunea de “parteneriat”. Sa vedem ce spune DEX-ul despre parteneriat:
“Sistem care asociază parteneri din punct de vedere politic, economic și social.”
sau
“ Asociere a doi sau mai mulți parteneri (de afaceri).”
DEX-ul introduce in definitie notiunea de “sistem”, care tot potrivit DEX-ului inseamna:
“ Ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente între ele și formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit.”
Definitiile mai introduc notiunile de “asociere” si cea de “parteneriat de afaceri”. Mai ramane de explicat ce inseamna “partener”:
“ Fiecare dintre participanții la o activitate comună considerat în raport cu ceilalți.”
Sau
“Fiecare dintre persoanele angajate într-o tranzacție, într-o discuție etc.”
Ceea ce ne conduce la notiunea de “tranzactie”:
“Convenție între două sau mai multe părți, prin care se transmit anumite drepturi, se face un schimb comercial.”

Nu cred ca este nevoie de o explicatie mai exhaustiva pentru a arata ce inseamna “parteneriat”. In cazul parteneriatelor publice-private, actiunea comuna este evenimentul organizat de catre privat utilizand fondurile si infrastructura publice. Caz in care entitatea publica este cea in “pozitie de forta” in negocieri si parafarea contractelor deoarece detine si poate pune la dispozitie atat resurse financiar, cheltuieli implicite cat si infrastructura necesara desfasurarii evenimentului, care pot fi: stadioane, parcuri, sisteme de transport in comun, paza si ordine, servicii de curatenie, samd. Fara ca acestea sa fie puse la dispozitie de catre entitatea publica evenimentul nu se poate desfasura. In schimbul acestor resurse trebuie sa primeasca –ideal – profit atat in plan de imagine cat si financiar, sau, dupa caz, doar in plan de imagine “platind” sau “sponsorizand” astfel publicitate. Suma summarum, ajungem la un “schimb comercial” intre o entitate publica si una privata. Iar daca este un schimb comercial, atunci, conform legislatiei, acesta se supune (sau trebuie sa se supuna) unor reguli clare de ofertare, selectie a ofertei, negociere si parafare a “tranzactiei”. Ceea ce presupune, logic, primirea mai multor oferte supuse regimului unui caiet de sarcini. Sau, daca e sa vorbim in limbaj de marketing – brief – deoarece din punct de vedere al entitatii publice acest tip de tranzactie reprezinta, in esenta, un demers de marketing. De asemenea, fiind un demers de marketing – o cheltuiala in beneficiul in primul rand al publicitatii prezumate a orasului – ar fi fost necesara o analiza alternativa cost-beneficii a cheltuielii realizate de catre autoritatea publica utilizand alte metode si canale de comunicare.

Un brief si un contract ar putea presupune, pe scurt, definirea urmatoarelor:
– Criteriile de calificare a ofertantilor
– Scopuri si obiective urmarite
– Mesaj(e) care trebuie transmise
– Grupuri-tinta (demografic, social, economic, teritorial)
– Buget alocat
– Livrabile
– Calendarul activitatilor
– Calendarul platilor legat de clandarul activitatilor si livrabilelor
– Drepturi si obligatii reciproce
– Drepturi si obligatii referitoare la drepturi de autor
– Metode si criterii de verificare a livrabilelor pe parcursul derularii parteneriatului
– Metode si criterii de verificare a livrabilelor la finalul parteneriatului
– Metode si criterii de cuantificare a beneficiilor (realizarea scopurilor si obiectivelor)
– Raport privind impactul media asupra grupurilor-tinta la finalul parteneriatului
– Penalitati
– Responsabili (nominal)

In cazul in care exista brieful, acesta trebuie se bazeze pe cateva documente anterioare, emanate si adoptate (asumate) de catre entitatea publica, carora orice entitate privata trebuie sa li se alinieze:
– Strategia de dezvoltare a orasului
– Strategia de brand a orasului
– Strategia de comunicare a orasului
– Regulile standard ale orasului aplicabile parteneriatelor publice-private in cazul evenimentelor
– Raport si aviz de necesitate
– Estimare financiara cost-beneficii
– Estimare media cost-beneficii
– Studii de impact: mediu, spatii publice, ordine publica, poluare de toate tipurile, samd
– Legislatia in vigoare

Pana acum am incercat sa analizez defalcat fiecare aspect al unui parteneriat public-privat aplicabil mai ales pentru evenimentele de mari dimensiuni care se realizeaza utilizand fondurile si spatiul public.

O privirea mai atenta e nevoie in ceea ce priveste beneficiile financiare. Sunt cunoscute sursele de finantare ale unei autoritati locale: taxe si impozite pe proprietati, autoturisme, amenzi, impozite forfetare de diferite tipuri (taximetristi, etc), si Bugetul De Stat. Aici nu sunt incluse impozitul pe profit al firmelor, CAS, TVA, toate aceste taxe merg la Bugetul de Stat. Prin urmare justificarea economica a beneficiilor unui eveniment nu poate tine direct cont de profiturile realizate de catre operatorii economici care castiga bani de pe urma evenimentului: cazare, restaurante, baruri, servicii, samd deoarece toate acestea isi platesc taxele si impozitele Bugetului de Stat. Logica economica in acest caz se aplica estimand taxele si impozitele operatorilor economici realizate aferent evenimentului la care se aplica procentul in care unele sume de bani se intorc la Bugetul Local de la Bugetul de Stat.

O alta sursa de venit sunt sponsorizarile. O a treia sursa de venit sunt vanzarile de bilete. A patra sunt vanzarile de “merchandising” adica tricouri, sepci, suveniruri, etc.Toate aceste surse de venit trebuie reglementate din punct de vedere al parteneriatului. Deoarece este o tranzactie, nu-i asa !?

Am gasit o opinie interesanta si valida despre construirea identitatii oraselor din Romania prin festivaluri si manifestari culturale. Articolul se gaseste aici si merita citit: http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20338017-brand-oras-cum-isi-construiesc-identitatea-marile-orase-romanesti-ajutorul-festivalurilor-culturale.htm. In articol se face referire la manifestari culturale de prestigiu cum ar fi TIFF, Festivalul de Teatru Sibiu, Anonimul si altele de aceeasi factura. Impartasesc opinia autorului insa a face referire la festivaluri gen Untold aplicandu-i eticheta culturala deja este prea mult. Vorbim totusi “decat” despre o “clubareala” in aer liber cu DJ si artificii si nimic mai mult.

DEX ne ofera explicatiile necesare referitor la termenul “cultura”:
“Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. ◊ Om de cultură = persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale temeinice. ♦ Ansamblu de activități și modele de comportament proprii unui grup social dat, transmisibile prin educație.”

Iar aici cred ca este necesar sa definim termenul de “educatie” prin care DEX ne spune ca se ajunge la cultura:
“Fenomen social fundamental de transmitere a experienței de viață a generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate. Cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora. Ansamblu de cunoștințe, priceperi și deprinderi, predate cuiva sau căpătate de cineva, prin care se urmărește însușirea unei culturi generale și a unei specializări profesionale; învățătură; învățământ; instrucțiune.”

Despre Capitala Europeana a Tineretului:
“MISIUNE ȘI OBIECTIVE. Misiunea Programului este de a întări rolul și sprijinul acordat tinerilor și organizaţiilor de tineret și pentru tineret în participarea activă a acestora în schimbarea societăţii printr-un proces de dezvoltare urbană sustenabilă, responsabilă și inclusivă, prin împărtășirea spaţiului, culturii, puterii, muncii, bucuriei, viziunii și valorilor europene comune, abordând teme precum responsabilizarea și susținerea tinerilor, mobilitatea, informarea și dialogul structurat în cadrul unui program de un an în Cluj-Napoca.”

Referitor la Untold in particular, etichetat drept cultural si desfasurat sub umbrela Capitalei Europene a Tineretului, eu personal as dori sa vad facute publice de catre autoritatile locale trei documente, cu numar de inregistrare, data, stampila si semnatura, care sa contina:
Primul: Raport financiar cost-beneficii
Al doilea: Raport cost-beneficii impact media
Al treilea: Studiu asupra impactului cultural al evenimentului asupra tineretului si metodele de educatie utilizate, vazute prin prisma “Misiunii si Obiectivelor”.

In cazul in care aceste documente nu exista puteti urmari pe youtube doua opinii:

Tagged with: , , , , ,
Posted in brand, branding, licitatie, marketing

Vechea paradigma a marketingului – Revista Sinteza Iulie 2015

Multumiri celor de la Sinteza pentru interesul lor constant aratat fenomenelor din societate.

Tagged with: , , ,
Posted in Uncategorized

Industria PR – Probleme delicate la plati.

” Agenţiile luptă singure, în mod individual să-şi facă dreptate, riscând să piardă oportunităţi de business pentru că sunt… „inflexibile” (da, aşa denumesc unii clienţi din România agenţiile care nu lasă enorm de mult la preţ, la termene, care practic mai au o urmă de demnitate).” Gabriela Lungu

Interesant articolul si asertiunea dnei Lungu, si noi (Branzas) am fost catalogati drept agentie “inflexibila”. Si am pierdut oportumitati datorita verticalitatii mentinute in cei 21 de ani de activitate. In definitiv, problemele industriei de PR nu e foarte diferita de a a noastra.

Articolul in intregime se regaseste aici: http://www.pr-romania.ro/dezbateri/dezbateri-actuale/termenele-de-plata-in-pr.html

Tagged with: , , ,
Posted in atitudine, problema, reguli, responsabilitate

Materiale de constructii. Branding si marketing.

Publicam un nou white paper, de data aceasta dedicat unui segment economic de mare actualitate.

http://issuu.com/bogdanbranzas/docs/materialele_de_constructii_a4

Posted in Uncategorized

Tasuleasa Social – Un altfel de protest.

Titlul l-am luat de la Diva in Bocanci de aici. Minunat titlu, minunat articol care merg la esenta.

Posted in Uncategorized

Filmele Drumului Mariei Theresia – Eveniment special in Bucuresti.

11350414_10153270545269765_1645562897377888936_n

Tasuleasa Social prezinta Via Maria Theresia: Redescoperirea si Competita, doua filme scurte in regia lui Andrei Dascalescu, luni, 15 iunie, la ora 19.00 la Cinema Studio

In data de 15 Iunie Asociatia Tasuleasa Social impreuna cu Raiffeisen Bank Romania organizeaza un eveniment deosebit in cadrul caruia vor putea fi vizionate doua scurt-metraje despre Drumul si Maratonul Via Maria Theresia intitulate Redescoperirea si Competitia. Evenimentul va avea loc la ora 19.00, in Bucuresti, la Cinema Studio. Scurtmetrajele, filmate in decorul natural si salbatic al Muntilor Calimani sunt semnate de catre Andrei Dascalescu iar invitatii speciali vor fi Alin Useriu, Presedintele Asociatiei, Steven Van Groeningen, Presedintele Raiffeisen Bank Romania.

Incepand cu anul trecut, in data de 8 August Asociatia Tasuleasa Social impreuna cu Raiffeisen Bank Romania organizeaza Maratonul Via Maria Theresia, destinat tuturor iubitorilor de sport si natura. Maratonul, aflat in acest an la editia 2.0, se desfasoara pe un drum tematic construit in timpurile Imparatesei Maria Theresia, la vechea granita a Imperiului Austro-Ungar din Muntii Calimani. In anul 2014, Asociatia Tasuleasa Social, cu sprijinul Raiffeisen Bank, a refacut acest drum. Timp de opt săptămâni, 150 de voluntari au montat 300 de borne şi 278 de momâi din piatră, undeva în creierii munţilor, pe o potecă frumoasă care cândva era drum, la o altitudine de 1.700 de metri. În total, au fost 42 de kilometri de curăţat şi marcat. Tăşuleasa Social s-a mutat în Munţii Calimani, unde a lucrat la redescoperirea drumului pe care istoria l-a croit aici.

Astfel, Tăşuleasa vrea să atragă atenţia turiştilor, drumeţilor şi sportivilor asupra acestui colţ de ţară şi de rai, de o excepţională curăţenie şi frumuseţe naturală. Proiectul „Via Maria Theresia” are mai multe obiective. Primul şi cel mai important se referă la creşterea conştientizării importanţei naturii, a pădurilor şi a parcurilor naţionale, dar şi a practicării sporturilor în aer liber. Cel de-al doilea obiectiv se referă la promovarea şi punerea în valoare a unui drum – monument istoric – contribuind, în acest fel, la educaţia tinerilor. În subsidiar, promovarea Parcului Naţional Călimani şi dezvoltarea turismului montan au ca obiectiv scăderea infracţiunilor forestiere, datorită prezenţei în teren a unui număr cât mai mare de turişti, drumeţi şi sportivi. Partenerul proiectului, Raiffeisen Bank creează, de asemenea, şansa de participare la programele specifice asociaţiei Tăşuleasa Social în Pădurea Pedagogică pentru 200 de copii.

Tasuleasa Social aniverseaza anul acesta 15 ani de existenta fiind asociatia prin excelenta dedicata voluntariatului si educatiei tinerilor prin dragostea si grija fata de natura. In acest spirit, toate proiectele noastre vizeaza actiuni concrete prin care putem aduce tinerii la un loc pentru a invata si lucra impreuna, pentru a dobandi deprinderi si cunostinte despre natura, protectie, ecologie. Principalele proiecte Tasuleasa Social sunt: actiunile anuale de impadurire impreuna cu voluntari, taberele de copii din campusul nostru, Maratonul Via Maria Therezia, Scoala de Mers pe Munte, Camionul de Craciun.

Posted in Uncategorized

Tasuleasa are nevoie de un comunicator fain si bun.

11080724_10153073784954765_6185682211665700775_o

Tasuleasa Social (nume de alint Tashu) are nevoie de un comunicator project-based. Deocamdata, pentru ca ne-am dori la un moment dat sa oficializam “casatoria” noastra si sa lucram impreuna zilnic. Ne dorim o persoana care sa stie sa lucreze independent dar sa nu aiba o problema in a se consulta cu colegii. Asadar, in cateva puncte succinte, comunicatorul nostru va sti sa:
– Inteleaga ce ne “misca” pe noi cei de la Tashu si sa transmita asta mai departe,
– Conceapa proiectele noastre de comunicare si sa le implementeze de la a la z: politica, strategie si tactica,
– Fie “hands-on”,
– Lucreze impreuna cu Boardul de Conducere, cu sponsorii si partenerii nostri, cu media, jurnalistii si cu voluntarii Tashu,
– Nu aiba opreliste la idei creative dar sa aiba responsabilitatea calendarului si al bugetului.

Despre Tashu, o documentare poate sa inceapa de aici:
http://www.tasuleasasocial.ro
https://www.facebook.com/tasuleasasocial
https://www.facebook.com/scoalademerspemunte
http://via-maria-theresia.ro/

Deoarece in cadrul Tashu si al Boardului de Conducere eu sunt cel responsabil cu comunicarea organizatiei noastre, abia astept sa primesc CV-uri si cereri de dialog la bogdan.branzas@branzas.ro.

Tagged with:
Posted in Uncategorized

Despaduririle – Adevarurile nespuse.

Sambata oamenii au iesit in strada in mai multe orase pentru a protesta impotriva taierilor ilegale, a despaduririlor, a concernului austriac Holzindustrie Schweighofer, Presedintelui Johannis, samd. Am fost si eu in Cluj la manifestare ca participant. Iubesc natura, muntii, padurile, bantui pe carari cand am ocazia, fac asta de mic copil, particip ca voluntar la actiuni de impadurire, sunt membru in boardul de conducere al celui mai important ONG de educatie a tinerilor si voluntariat si in plus nu suport risipa pe care o constat de 25 de ani ca se intampla prin munti. Nu sunt un ecologist fanatic si aprob faptul ca resursa lemnoasa trebuie exploatata. Insa sustenabil, cu viziune inspre viitor. Asa cum fac, spre exemplu, austriecii.

Cu tot respectul pentru participantii si initiatorii protestelor unele lucruri esentiale nu sunt spuse. Incerc sa le iau pe rand. Articolul meu va fi destul de lung dar merita avut rabdare pana la capat. As incepe cu:

– un citat care se va regasi de cateva ori in articolul meu: “Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.”
– si o afirmatie: nu taierile ilegale sunt principala problema.

1. Se protesteaza impotriva taierilor ilegale.
De acord, dar inainte de taierile ilegale ar trebui examinate contractele care permit taierile legale MASIVE. Si aici apar in ecuatie concernul Schwighofer ca beneficiar al unui asemenea contract si Statul Roman ca semnatar. Apoi, urmeaza in cascada, aprobarile pentru taieri date firmelor specializate. Logica simpla spune ca Statul Roman este DE ACORD cu aceste taieri, incepand cu 2003, daca memoria nu ma inseala. Mai jos se pot vedea cifrele pentru care Statul este DE ACORD sa se taie.

2. Cifrele seci.
Dupa cifrele oficiale ale concernului austriac capacitatea acestuia de prelucrare este 2,5 milioane mc cu plan de crestere la 3,4 si cu posibilitatea de a ocupa 100% aceasta capacitate pana la 4 milioane mc pe an, doar rasinoase. Tradus in cifre asta inseamna aproximativ 11.000 ha ca echivalent pentru 2,5 milioane mc si 16.000 ha ca echivalent pentru 3,5 milioane mc. Repet, doar rasinoase, doar concernul austriac. Aceste cifre spun ca doar pentru acest concern se taie 1,8 ha de rasinoase pe ora. Aceste cifre sunt oficiale si dupa parerea mea, sunt aproape toate cu acte in regula: autorizatii, facturi, contracte, bonuri de intrare in fabrica, samd. Prin urmare vorbim de prelucrarea legala a 1,8 ha pe ora. Atentie, trebuie facuta diferenta intre taiere si prelucrare. Schweighofer nu taie ci prelucreaza. Taierile sunt efectuate de catre firmele romanesti. Aici apare buba. Cum repetitia e mama invataturii, mai spun o data: DEFRISARILE SUNT EFECTUATE DE CATRE PERSOANELE SI FIRMELE ROMANESTI. Mai mult, de 25 de ani toate taierile legale si legale sunt efectuate de catre romani. Concernul austriac doar s-a pozitionat in varful lantului trofic, ca un vultur care planeaza urmarind si vanand de la inaltime organismele slabe sau bolnave.

In acest moment se estimeaza ca in Romania se taie 3 ha pe ora in total. Aici Schweighofer prin capacitatile sale de prelucrare contribuie in mod legal, semnat si parafat, cu 1,8 ha, doar rasinoase. Restul de 1,2 ha pe ora sunt foioase si alte rasinoase taiate fie legal fie ilegal. Se stie foarte bine ca se taie si ilegal.

3. Aspecte legale perverse.
Urmatoarele date de intrare sunt importante:
A. Schweighofer are 5 fabrici de prelucrare in Romania. Prin urmare, investitia face sens, incepand cu 2003, adica ies bani buni de aici. Daca bine imi amintesc, in 2011 concernul declara profituri record si estimari de crestere record. Deci merita sa prelucrezi lemn in Romania. Desigur, in conditiile contractuale semnate cu Statul Roman.
B. Schweighofer prelucreaza legal, conform unui contract cu Statul Roman. Receptioneaza lemnul la poarta fabricilor cu acte. personal, ma indoiesc ca acest concern nu e acoperit cu acte, incepand cu receptia marfii pana la iesirea produselor pe poarta fabricii. Insa ceea ce se intampla PANA la poarta fabricii pe ei nu-i intereseaza. Ei lucreaza legal de la poarta incolo, e treaba taietorilor ce fac cu actele pana ajung la poarta.
C. Schweighofer afirma ca este certificat PEFC (PROGRAMME FOR THE ENDORSEMENT OF FOREST CERTIFICATION) si FSC (Forest Stewardship Council). Sa le luam pe rand:
“PEFC este un organism international de auditare, certificare si promovare a gestiunii sustenabile a padurilor. Preocuparea PEFC este ca exploatarea industriala a padurilor sa fie facuta respectand normele de protectie de mediu, sociale si de etica. Programul pentru Recunoasterea Certificarilor Forestiere (PEFC) este o organizatie internationala non-profit, non-guvernamentala dedicata promovarii gestionarii durabile a padurilor prin certificare independenta de terta parte. Acesta este fondat pe criteriile definite la Conferintele Interministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa (CMPFE) din Helsinki (1993), Lisabona (1998) si Viena (2003). Misiunea PEFC este aceea de a sprijini gospodarirea padurilor din intreaga lume, impreuna cu consiliul FSC. Certificatul PEFC – Chain of Custody atesta faptul ca produsele etichetate cu logo-ul de identificare al acestuia sunt executate din materie prima in componenta careia intra doar lemn din surse verificate, certificate PEFC, fiind o garantie credibila pentru clientii si consumatorii finali. Certificarea PEFC reprezinta sigiliul international al protectiei mediului, iar pentru a fi un partener certificat de catre acest program trebuie demonstrat un nivel inalt de responsabilitate şi angajament fata de dezvoltarea durabila a zonelor impadurite. Imprimarea siglei PEFC pe un produs este un test de verificare pentru acei clienti care acorda o importanta deosebita calitatii procesului de productie.”

“FSC (Forest Stewardship Council) este o organizatie independenta, neguvernamentala si non-profit aparuta in anul 1993 pentru a promova un management forestier responsabil in padurile din intreaga lume. Organizatia opereaza la nivel international si ofera servicii prin centrul FSC International situat in Bonn, Germania, precum si prin intermediul unei retele internationale de Initiative Nationale. Principalele atributii ale FSC:
1. dezvoltarea de standarde
2. acreditarea de organisme de certificare si intiative nationale FSC
3. etichetarea produselor din lemn.
Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.”

In principiu, simplu spus, aceste certificari atesta ca procesul de productie e ok si se face cu lemn din surse certificate. Urmatoarele citate sunt important de remarcat:
– “Certificarea PEFC reprezinta sigiliul international al protectiei mediului, iar pentru a fi un partener certificat de catre acest program trebuie demonstrat un nivel inalt de responsabilitate şi angajament fata de dezvoltarea durabila a zonelor impadurite.”
– “Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.”

Intr-un video postat recent pe youtube Dl. Schweighofer ne asigura de urmatoarele: “Suntem în prim-planul prevenirii tăierilor ilegale, spirjinim lupta împotriva distrugerii pădurilor și suntem certificați în concordanță cu standarde de calitate internațional recunoscute, precum PEFC și FSC. Noi prelucrăm doar lemn cu documente de proveniență legală. Pentru a garanta aceasta, am creat proceduri și sisteme de control și monitorizare eficiente. În momentul livrării la poarta fabricilor noastre verificăm toate documentele de proveniență. Livrarea este acceptată în incinta unităților noastre doar după ce s-a demonstrat fără nici un dubiu proveniența sa legală.”

Pe cale de consecinta, sunt doua intrebari principale:
– Cat de “durabila” si “responsabila” este atitudinea acestui concern fata de zonele impadurite, date fiind actiunile si rezultatele reale si nu cele scriptice si conforme unor certificate?
– La fel, aceeasi intrebare o putem pune despre Statul Roman. Adica, reamintesc, 5 fabrici care prelucreaza rasinoase in echivalent a 1,8 ha pe ora, semnate si parafate.

D. Aceste certificari au fost date de catre un organism specializat. E greu sa dovedesti sau macar sa banuiesti incorectitudinea lor. Problema se pune altfel de fapt: Schweighofer este certificat PEFC si FSC, probabil, pentru procesele lor de achizitie si productie. Imi este foarte greu sa cred ca un organism specializat de certificare nu a sesizat, pe parcursul proceselor de certificare, ca in Romania se taie masiv, legal si ilegal, si ca scandalurile se tin lant. De fapt, este o atitudine comoda de strut: de la poarta fabricii incolo totul e ok, pana acolo nu ne intereseaza sau ne facem ca nu stim, desi, citez inca o data: “Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.” As vrea sa vad o padure in Romania gestionata durabil, samd. Una, hai doua. In ultimii 25 de ani.

E. Radarul padurilor.
Chiar daca cifrele publicate par a insemna ceva rezultatele nu se vad, de fapt. Iar rezultatele inseamna: dosare penale finalizate, faptasi condamnati, prejudicii recuperate. Din nou, e vorba de Statul Roman.

F. Complicitati.
Sper ca toata lumea e constienta ca aceste volume masive de lemn taiat legal si ilegal nu pot fi exploatate decat cu participarea larga, de la vladica la opinca, in speta, localnici, padurari, sefi de ocoale, firme specializate, politisti, Romsilva, politicieni, autoritati locale si centrale, samd. Pur si simplu, o asemenea activitate la o scara atat de mare nu are cum sa se desfasoare in secret. E doar secretul lui Polichinele, binecunoscut de catre toata lumea. De ce ? Deoarece toata lumea are de castigat, fiecare dupa aportul adus pe lantul trofic.

4. Concluzii.
Daca e sa cautam vinovatii, acestia sunt de cautat in primul rand la noi in curte, nu la austrieci, doarece Statul permite si noi taiem. Schweighofer profita de faptul ca noi suntem ieftini, dupa cum bine spunea un deputat al verzilor din Parlamentul austriac: “sunteti o tara ieftina cu un guvern ieftin”. Iar vinovatiile se impart pe mai multe paliere: Statul prin reprezentantii sai deoarece si-a pus semnatura pe contracte, cei care taie legal si ilegal in virtutea acestor contracte, autoritatile de gestiune si control care nu fac nimic, autoritatile de forta la fel, noi toti pentru ca inchidem ochii si nu luam atitudine. Acelasi parlamentar verde din Austria spunea: “la noi in Austria asa ceva nu ar fi pur si simplu posibil”.

Pana la urma, chiar nu conteaza ca exista un concern care detine un cvasi-monopol pe piata. Conteaza “sursa raului”, anume ca cineva le-a dat voie cu acte in regula sa prelucreze atata lemn taiat din padurile Romaniei. Daca tragem linia dupa toata povestea asta, noi le-am dat voie. Punct.

In filmul care circula pe internet despre aceste aspecte apare inca ceva care cred ca a scapat unei examinari atente, la fel ca si examinarea certificarilor. Se spune ca respectivul concern a adresat o scrisoare Primului Ministru amenintand cu deteriorarea relatiilor bilaterale intre Romania si Austria. De aici rezulta urmatoarele:
1. O persoana privata adreseaza in numele sau si al companiei sale private o scrisoare unui Prim Ministru a unei tari, amenintandu-l voalat. Adica, persoana privata are cumva si atributii si functii diplomatice? Sau, putem sa ne intrebam si altfel: cum isi poate permite o persoana privata, oricare ar fi ea, sa ameninte un Prim Ministru si prin urmare o tara intreaga?
2. Reactia publica a Primului Ministru la acea scrisoare n-a existat. Cred ca intr-o tara normala, in secunda doi dupa ce a fost primita scrisoarea, un Prim Ministru ar fi trebuit sa convoace o conferinta de presa, aratand si explicand cele intamplate.

Vreau sa subliniez inca o data: nu Schweighofer este problema (ei sunt doar o consecinta a actiunilor sau lipsei noastre de actiune), noi suntem, in frunte cu “cei din frunte”. Prin urmare, atitudinea reflectata de sloganurile strigate la proteste, gen “afara cu Holtzu din tara” si “stop taierilor ilegale” nu fac decat sa aplice o frectie la piciorul de lemn, la fel ca si certificarile PEFC si FSC obtinute de catre concernul austriac. Cererile protestatarilor trebuie sa se indrepte catre autoritati, catre aplicarea legislatiei, catre organele de forta care trebuie sa-si faca treaba si catre justitie.

Cineva care se pricepe la paduri mult mai bine ca mine mi-a spus mai demult: “Daca s-ar aplica legislatia, chiar si asa cum este ea acum, nu ar mai fi probleme”.

Inchei cu un citat de pe site-ul ProTv: “Padurile Romaniei se intind pe o suprafata de 6.741.000 de hectare. Din aceasta suprafata mai putin de jumatate apartine statului iar restul are proprietari privati. De controlul padurilor, verificarea transporturilor, controlul la gatere si multe altele raspund 250 de inspectri silvici. Adica un inspector la mai bine de 22.000 de hectare de padure. Nici intr-o viata un om nu poate sa umble pe toata aceasta zona.”

Tagged with: , , , , ,
Posted in Uncategorized

Industria IT – Viitorul brandului de angajator.

Inaugurez astazi ceea ce imi doresc sa devina o serie de articole pe subiecte bine definite, Branzas White Papers. Astazi, despre viitorul brandului de angajator in industria IT.

Decizia de cumparare nu va mai apartine deoarece din cumparator ati devenit produs.
Astazi, angajatii sunt cei care ies la cumparaturi. Daca pana acum angajatorii au “iesit la cumparaturi” dupa cei mai multi si mai buni specialisti in companie, ei bine, acum lucrurile s-au schimbat fundamental. Viitorii angajati privesc rafturile voastre incarcate de produse, compara preturi si caracteristici si intr-un final fac alegerea. Iar decizia lor de cumparare nu mai depinde de team buildinguri cu paintball si tir cu arcul, de petreceri-mamut de firma, de cosurile de fructe puse la dispozitie in birouri, de programul flexibil sau de salariile oferite. Cum spuneam, acestea au devenit norma in industrie.

O diferenta de 100 sau 300 Euro la salariu pentru multi deja nu mai face sens. Oferta voastra trebuie completata cu totul altceva. Motivatiile s-au schimbat si asta vi se datoreaza in cea mai mare parte. Ati intrat cu totii in spirala avantajelor oferite ajungand in punctul in care acestea au devenit norma. De aceea, paradigma brandului de angajator este azi cu totul schimbata. Deja sesizati spirala ascendenta a cresterii salariilor, deja sunteti in criza de specialisti desi piata va ofera proiecte si oportunitati extraordinare, deja targurile de forta de munca sunt doar evenimente bifate pe o lista, deja fluctuatia de personal tinde sa atinga procentaje importante. Unii dintre voi va asumati aceasta stare de fapt spunand ca “asta e jocul, n-am ce face”. Este o atitudine contraproductiva care perpetueaza starea de fapt si care poate duce in cel mai bun caz la stagnare.”

Continuarea aici:

Tagged with:
Posted in brand, branding, decizie, management, marketing, strategie

Subliminal, motivational – “Heirupism pionieresc”

Imi permit sa-l citez pe Dl. Plesu:
“Dar nu toată această ţesătură de malentendu-uri mă irită cel mai mult. Iritantă este invazia de nestăvilit a unei noi limbi de lemn, cu gîndirea de lemn aferentă. De multe ori, am impresia că nu vorbesc cu oameni vii, ci cu „dispozitive” „comunicaţionale”, cu roboţi de corporaţie, fără idei proprii, fără vocabular propriu, fără contur. Mi s-a întîmplat să primesc, în aceiaşi termeni, de o descurajantă vacuitate, şi propuneri să conferenţiez pe diverse teme: „Am dori să ne transmiteţi un mesaj pozitiv, inspiraţional. Vrem ca publicul să primească o infuzie de optimism, să devină mai „pro-activ”, vrem ca fiecare să-şi regăsească încrederea în sine, să creadă în succes, să nu se lase demobilizat de eventuale dificultăţi şi eşecuri!” Ceea ce mi se cere e un mic compendiu de heirupism pionieresc, o tacla veselă din speţa: „Nu dispera, viaţa merge înainte, e destul să vrei şi ai să poţi!”

Articolul Domniei Sale se gaseste in intregime aici.

Fiecare rezoneaza cu un text sau un mesaj in felul sau. Eu, citind scriitura D-lui Plesu mi-am adus aminte de mult mai multe “subliminale, motivationale, pozitive, pro-activisme” si alte asemenea. Mi-am adus aminte, intr-o ordine absolut intamplatoare, de:
– conferinte si seminarii motivationale si inspirationale despre succes in viata, afaceri, mangaiatul cainilor si imbratisatul camilei – subiectul pana la urma nu conteaza,
– conferinte si seminarii de afaceri, adevarate turnee de acest gen, in care 90 la suta din discursuri sunt pe acelasi calapod,
– texte, carti, citate, CD-uri, DVD-uri si audiobook-uri care ne invata sa preamarim succesul, auto infuzia de optimism, etc,
– brosuri, bloguri si website-uri triumfaliste in ale pozitivismului de orice fel – in numar nelimitat,
– “traininguri” (adica antrenamente), cercuri, clase si alte forme de organizare care sa “ne invete, pozitiveze si motiveze” fie prin dansul piticului, al buricului sau prin mangaiatul burtii vecinului de “antrenament”,
– “networkinguri” de toate felurile, dimensiunile si culorile posibile,
– omuleti intr-un bar la o bere care in loc sa discute si ei firesc de fete, filme sau baieti o luau grav pe ulei in aceeasi directie.

Lista continua. Chiar in secunda asta cineva – un mic traitor pe pamant cu acces direct la Iisus – se da de ceasul mortii sa ne invete ceva si sa ne motiveze iar fiecare dintre acesti “motivatori” isi gaseste cel putin o suta de “nevoiasi in ale motivarii” care sa plateasca taxa de intrare.

Genesis are o piesa geniala, Jesus he knows me, iar cateva dintre versuri suna asa:
“I’ve been talking to Jesus all my life
Oh yes he knows me
And he knows I’m right
And he’s been telling me
Everything gonna be alright”

Tagged with: , , , , ,
Posted in Uncategorized
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,327 other followers

%d bloggers like this: