Sambata oamenii au iesit in strada in mai multe orase pentru a protesta impotriva taierilor ilegale, a despaduririlor, a concernului austriac Holzindustrie Schweighofer, Presedintelui Johannis, samd. Am fost si eu in Cluj la manifestare ca participant. Iubesc natura, muntii, padurile, bantui pe carari cand am ocazia, fac asta de mic copil, particip ca voluntar la actiuni de impadurire, sunt membru in boardul de conducere al celui mai important ONG de educatie a tinerilor si voluntariat si in plus nu suport risipa pe care o constat de 25 de ani ca se intampla prin munti. Nu sunt un ecologist fanatic si aprob faptul ca resursa lemnoasa trebuie exploatata. Insa sustenabil, cu viziune inspre viitor. Asa cum fac, spre exemplu, austriecii.
Cu tot respectul pentru participantii si initiatorii protestelor unele lucruri esentiale nu sunt spuse. Incerc sa le iau pe rand. Articolul meu va fi destul de lung dar merita avut rabdare pana la capat. As incepe cu:
– un citat care se va regasi de cateva ori in articolul meu: “Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.”
– si o afirmatie: nu taierile ilegale sunt principala problema.
1. Se protesteaza impotriva taierilor ilegale.
De acord, dar inainte de taierile ilegale ar trebui examinate contractele care permit taierile legale MASIVE. Si aici apar in ecuatie concernul Schwighofer ca beneficiar al unui asemenea contract si Statul Roman ca semnatar. Apoi, urmeaza in cascada, aprobarile pentru taieri date firmelor specializate. Logica simpla spune ca Statul Roman este DE ACORD cu aceste taieri, incepand cu 2003, daca memoria nu ma inseala. Mai jos se pot vedea cifrele pentru care Statul este DE ACORD sa se taie.
2. Cifrele seci.
Dupa cifrele oficiale ale concernului austriac capacitatea acestuia de prelucrare este 2,5 milioane mc cu plan de crestere la 3,4 si cu posibilitatea de a ocupa 100% aceasta capacitate pana la 4 milioane mc pe an, doar rasinoase. Tradus in cifre asta inseamna aproximativ 11.000 ha ca echivalent pentru 2,5 milioane mc si 16.000 ha ca echivalent pentru 3,5 milioane mc. Repet, doar rasinoase, doar concernul austriac. Aceste cifre spun ca doar pentru acest concern se taie 1,8 ha de rasinoase pe ora. Aceste cifre sunt oficiale si dupa parerea mea, sunt aproape toate cu acte in regula: autorizatii, facturi, contracte, bonuri de intrare in fabrica, samd. Prin urmare vorbim de prelucrarea legala a 1,8 ha pe ora. Atentie, trebuie facuta diferenta intre taiere si prelucrare. Schweighofer nu taie ci prelucreaza. Taierile sunt efectuate de catre firmele romanesti. Aici apare buba. Cum repetitia e mama invataturii, mai spun o data: DEFRISARILE SUNT EFECTUATE DE CATRE PERSOANELE SI FIRMELE ROMANESTI. Mai mult, de 25 de ani toate taierile legale si legale sunt efectuate de catre romani. Concernul austriac doar s-a pozitionat in varful lantului trofic, ca un vultur care planeaza urmarind si vanand de la inaltime organismele slabe sau bolnave.
In acest moment se estimeaza ca in Romania se taie 3 ha pe ora in total. Aici Schweighofer prin capacitatile sale de prelucrare contribuie in mod legal, semnat si parafat, cu 1,8 ha, doar rasinoase. Restul de 1,2 ha pe ora sunt foioase si alte rasinoase taiate fie legal fie ilegal. Se stie foarte bine ca se taie si ilegal.
3. Aspecte legale perverse.
Urmatoarele date de intrare sunt importante:
A. Schweighofer are 5 fabrici de prelucrare in Romania. Prin urmare, investitia face sens, incepand cu 2003, adica ies bani buni de aici. Daca bine imi amintesc, in 2011 concernul declara profituri record si estimari de crestere record. Deci merita sa prelucrezi lemn in Romania. Desigur, in conditiile contractuale semnate cu Statul Roman.
B. Schweighofer prelucreaza legal, conform unui contract cu Statul Roman. Receptioneaza lemnul la poarta fabricilor cu acte. personal, ma indoiesc ca acest concern nu e acoperit cu acte, incepand cu receptia marfii pana la iesirea produselor pe poarta fabricii. Insa ceea ce se intampla PANA la poarta fabricii pe ei nu-i intereseaza. Ei lucreaza legal de la poarta incolo, e treaba taietorilor ce fac cu actele pana ajung la poarta.
C. Schweighofer afirma ca este certificat PEFC (PROGRAMME FOR THE ENDORSEMENT OF FOREST CERTIFICATION) si FSC (Forest Stewardship Council). Sa le luam pe rand:
“PEFC este un organism international de auditare, certificare si promovare a gestiunii sustenabile a padurilor. Preocuparea PEFC este ca exploatarea industriala a padurilor sa fie facuta respectand normele de protectie de mediu, sociale si de etica. Programul pentru Recunoasterea Certificarilor Forestiere (PEFC) este o organizatie internationala non-profit, non-guvernamentala dedicata promovarii gestionarii durabile a padurilor prin certificare independenta de terta parte. Acesta este fondat pe criteriile definite la Conferintele Interministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa (CMPFE) din Helsinki (1993), Lisabona (1998) si Viena (2003). Misiunea PEFC este aceea de a sprijini gospodarirea padurilor din intreaga lume, impreuna cu consiliul FSC. Certificatul PEFC – Chain of Custody atesta faptul ca produsele etichetate cu logo-ul de identificare al acestuia sunt executate din materie prima in componenta careia intra doar lemn din surse verificate, certificate PEFC, fiind o garantie credibila pentru clientii si consumatorii finali. Certificarea PEFC reprezinta sigiliul international al protectiei mediului, iar pentru a fi un partener certificat de catre acest program trebuie demonstrat un nivel inalt de responsabilitate şi angajament fata de dezvoltarea durabila a zonelor impadurite. Imprimarea siglei PEFC pe un produs este un test de verificare pentru acei clienti care acorda o importanta deosebita calitatii procesului de productie.”
“FSC (Forest Stewardship Council) este o organizatie independenta, neguvernamentala si non-profit aparuta in anul 1993 pentru a promova un management forestier responsabil in padurile din intreaga lume. Organizatia opereaza la nivel international si ofera servicii prin centrul FSC International situat in Bonn, Germania, precum si prin intermediul unei retele internationale de Initiative Nationale. Principalele atributii ale FSC:
1. dezvoltarea de standarde
2. acreditarea de organisme de certificare si intiative nationale FSC
3. etichetarea produselor din lemn.
Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.”
In principiu, simplu spus, aceste certificari atesta ca procesul de productie e ok si se face cu lemn din surse certificate. Urmatoarele citate sunt important de remarcat:
– “Certificarea PEFC reprezinta sigiliul international al protectiei mediului, iar pentru a fi un partener certificat de catre acest program trebuie demonstrat un nivel inalt de responsabilitate şi angajament fata de dezvoltarea durabila a zonelor impadurite.”
– “Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.”
Intr-un video postat recent pe youtube Dl. Schweighofer ne asigura de urmatoarele: “Suntem în prim-planul prevenirii tăierilor ilegale, spirjinim lupta împotriva distrugerii pădurilor și suntem certificați în concordanță cu standarde de calitate internațional recunoscute, precum PEFC și FSC. Noi prelucrăm doar lemn cu documente de proveniență legală. Pentru a garanta aceasta, am creat proceduri și sisteme de control și monitorizare eficiente. În momentul livrării la poarta fabricilor noastre verificăm toate documentele de proveniență. Livrarea este acceptată în incinta unităților noastre doar după ce s-a demonstrat fără nici un dubiu proveniența sa legală.”
Pe cale de consecinta, sunt doua intrebari principale:
– Cat de “durabila” si “responsabila” este atitudinea acestui concern fata de zonele impadurite, date fiind actiunile si rezultatele reale si nu cele scriptice si conforme unor certificate?
– La fel, aceeasi intrebare o putem pune despre Statul Roman. Adica, reamintesc, 5 fabrici care prelucreaza rasinoase in echivalent a 1,8 ha pe ora, semnate si parafate.
D. Aceste certificari au fost date de catre un organism specializat. E greu sa dovedesti sau macar sa banuiesti incorectitudinea lor. Problema se pune altfel de fapt: Schweighofer este certificat PEFC si FSC, probabil, pentru procesele lor de achizitie si productie. Imi este foarte greu sa cred ca un organism specializat de certificare nu a sesizat, pe parcursul proceselor de certificare, ca in Romania se taie masiv, legal si ilegal, si ca scandalurile se tin lant. De fapt, este o atitudine comoda de strut: de la poarta fabricii incolo totul e ok, pana acolo nu ne intereseaza sau ne facem ca nu stim, desi, citez inca o data: “Prin cumpararea de produse din lemn independent certificate, se garanteaza ca lemnul utilizat in produsul respectiv provine din paduri gestionate durabil pe criterii sociale , economice si ecologice.” As vrea sa vad o padure in Romania gestionata durabil, samd. Una, hai doua. In ultimii 25 de ani.
E. Radarul padurilor.
Chiar daca cifrele publicate par a insemna ceva rezultatele nu se vad, de fapt. Iar rezultatele inseamna: dosare penale finalizate, faptasi condamnati, prejudicii recuperate. Din nou, e vorba de Statul Roman.
F. Complicitati.
Sper ca toata lumea e constienta ca aceste volume masive de lemn taiat legal si ilegal nu pot fi exploatate decat cu participarea larga, de la vladica la opinca, in speta, localnici, padurari, sefi de ocoale, firme specializate, politisti, Romsilva, politicieni, autoritati locale si centrale, samd. Pur si simplu, o asemenea activitate la o scara atat de mare nu are cum sa se desfasoare in secret. E doar secretul lui Polichinele, binecunoscut de catre toata lumea. De ce ? Deoarece toata lumea are de castigat, fiecare dupa aportul adus pe lantul trofic.
4. Concluzii.
Daca e sa cautam vinovatii, acestia sunt de cautat in primul rand la noi in curte, nu la austrieci, doarece Statul permite si noi taiem. Schweighofer profita de faptul ca noi suntem ieftini, dupa cum bine spunea un deputat al verzilor din Parlamentul austriac: “sunteti o tara ieftina cu un guvern ieftin”. Iar vinovatiile se impart pe mai multe paliere: Statul prin reprezentantii sai deoarece si-a pus semnatura pe contracte, cei care taie legal si ilegal in virtutea acestor contracte, autoritatile de gestiune si control care nu fac nimic, autoritatile de forta la fel, noi toti pentru ca inchidem ochii si nu luam atitudine. Acelasi parlamentar verde din Austria spunea: “la noi in Austria asa ceva nu ar fi pur si simplu posibil”.
Pana la urma, chiar nu conteaza ca exista un concern care detine un cvasi-monopol pe piata. Conteaza “sursa raului”, anume ca cineva le-a dat voie cu acte in regula sa prelucreze atata lemn taiat din padurile Romaniei. Daca tragem linia dupa toata povestea asta, noi le-am dat voie. Punct.
In filmul care circula pe internet despre aceste aspecte apare inca ceva care cred ca a scapat unei examinari atente, la fel ca si examinarea certificarilor. Se spune ca respectivul concern a adresat o scrisoare Primului Ministru amenintand cu deteriorarea relatiilor bilaterale intre Romania si Austria. De aici rezulta urmatoarele:
1. O persoana privata adreseaza in numele sau si al companiei sale private o scrisoare unui Prim Ministru a unei tari, amenintandu-l voalat. Adica, persoana privata are cumva si atributii si functii diplomatice? Sau, putem sa ne intrebam si altfel: cum isi poate permite o persoana privata, oricare ar fi ea, sa ameninte un Prim Ministru si prin urmare o tara intreaga?
2. Reactia publica a Primului Ministru la acea scrisoare n-a existat. Cred ca intr-o tara normala, in secunda doi dupa ce a fost primita scrisoarea, un Prim Ministru ar fi trebuit sa convoace o conferinta de presa, aratand si explicand cele intamplate.
Vreau sa subliniez inca o data: nu Schweighofer este problema (ei sunt doar o consecinta a actiunilor sau lipsei noastre de actiune), noi suntem, in frunte cu “cei din frunte”. Prin urmare, atitudinea reflectata de sloganurile strigate la proteste, gen “afara cu Holtzu din tara” si “stop taierilor ilegale” nu fac decat sa aplice o frectie la piciorul de lemn, la fel ca si certificarile PEFC si FSC obtinute de catre concernul austriac. Cererile protestatarilor trebuie sa se indrepte catre autoritati, catre aplicarea legislatiei, catre organele de forta care trebuie sa-si faca treaba si catre justitie.
Cineva care se pricepe la paduri mult mai bine ca mine mi-a spus mai demult: “Daca s-ar aplica legislatia, chiar si asa cum este ea acum, nu ar mai fi probleme”.
Inchei cu un citat de pe site-ul ProTv: “Padurile Romaniei se intind pe o suprafata de 6.741.000 de hectare. Din aceasta suprafata mai putin de jumatate apartine statului iar restul are proprietari privati. De controlul padurilor, verificarea transporturilor, controlul la gatere si multe altele raspund 250 de inspectri silvici. Adica un inspector la mai bine de 22.000 de hectare de padure. Nici intr-o viata un om nu poate sa umble pe toata aceasta zona.”
Bogdan Branzas 