Egregio Merlot – Apare si dispare.

A aparut pentru ca l-am cumparat, multumesc Vincon pentru livrarea prompta la usa mea. De fapt am luat toata gama Egregio ca sa o testez. Si a disparut pentru ca 1. L-am baut, deci n-a fost rau deloc si 2. Ei, aici devine usor mai complicata trebusoara. Adica:
– deschid sticla si torn un pahar. Miros si gust, mmmmm, bun de tot, exact ce te astepti sa fie. Ba chiar mai mult, seamana cu orice vin ok frantuzesc, am avut un deja vu placut. Chestia e ca gustul si mirosul primordiale sunt parca totusi prea pronuntate.
– beau paharul si intre timp las vinul sa se aeriseasca un pic. Surpriza, aromele si mirosurile, mai ales mirosurile, se estompeaza foarte tare ramanand ceva totusi interesant insa de departe mult mai putin pregnant decat cele gustate/mirosite la inceput cand sticla era proaspat deschisa. Ciudat totusi, aromele sa se estompeze chiar atat de repede. Vinul a devenit mult mult mai moale dupa cateva minute de la turnarea in pahar. Asa ca, am o parere impartita despre vinul asta. E bun, e de calitate insa ma deruteaza diferenta mare intre primul “nas” si gust dupa ce deschizi sticla si ce simti apoi dupa ce il lasi putin la aerisit.

egregio_merlot_shadow
Sursa foto: http://www.vincon.ro/

Egregio e bunicel insa e unul dintre acele vinuri carora eu le spun “over promising”. Si datorita etichetei. Nu spun ca nu-mi place, e misto, chiar daca e opulenta. Eticheta. Vinul nu.

Tagged with: , ,
Posted in Uncategorized, Vinuri rosii
%d bloggers like this: