Monologurile ficatului – Dan.

Toate personajele sunt fic(a)tive, orice asemanare cu ficatii reali nu se pune.

Sunt un ficat de 25 de ani. “Frumoasa varsta!” – se spune dar sa stiti ca am vazut si ficati mai fericiti decat mine.

Am muncit din greu de mic ficatel. Se pare ca m-am nascut in Romania, o tara unde poti s-o nimeresti bine da’ si foarte rau, depinde de vita de vie si de pomii fructiferi din zona.
Omul asta pentru care am muncit eu de mic cred ca ori avea ceva cu mine ori s-a nascut dintr-o combinatie nefericita de mama bulimica si tata alcoolic… A mancat TOT! si a baut ENORM!, dar nu orice: cred ca a avut pe undeva o lista cu “Top 100 alimente interzise ” pe care a interpretat-o gresit si mi-a administrat-o zilnic in diverse combinatii naucitoare. Pentru ca deznodamantul sa fie clar si sa nu mai am nici o sansa, totul era stropit cu orice curgea si avea alcool. De la berea pe care am ajuns s-o metabolizez in joaca, cu lobul stang, la cele mai chimice tarii la care si ficatului lui Chuck Norris ar fi spus pas.

Am muncit toata viata in 3 schimburi, ca o uzina, dar tot mai des am ajuns sa nu-mi mai pot tine fierea, asa ca o varsam non-stop. Toate serile se terminau pentru mine cu dansuri cirotice la bar. Lupta era inegala si am fost aproape gata sa dau in hepatita.

Cand… totul s-a schimbat: Au disparut ciolanele si cefele, scaricica sau pastrama, au aparut spanacul, rucola, leurda si sparanghelul. Au disparut pe rand si tuicile si vinul. Imi era dor sa procesez si eu macar o bere . Aveam sentimentul inutilitatii… dar mi-era bine.M-am tot intrebat de ce s-o fi modiFICAT omul meu in halul asta?! M-am ediFICAT nu dupa multa vreme: s-a insurat.

Pentru mine totul parea roz ca ficatul unui copil. Dar bucuria mea n-a durat prea mult… Acum stau in avion, intr-un vas cu gheata carbonica la -70 de grade C. Am fost prelevat… omul meu a murit: a avut o cadere de calciu de la etajul 4, nu rezistase schimbarii. Plec spre Bucuresti si sper sa nu ajung doar intr-o padure din Apuseni. Tremur din toate transaminazele de frig dar si de nerabdare sa-l cunosc pe noul meu “proprietar”. Ce n-as da sa nu mai vad in viata mea strop de alcool!!!… Cred ca am aterizat… Sunt purtat in fuga si in jurul meu e mare agitatie. Trec cateva ore sangeroase in sala de operatie. In sfarsit, sunt grefat la locul meu. Din nou pe targa care se pune in miscare. Cred ca am ajuns in salon, unde cineva spune: Ati scapat din operatie, domnule Vacaroiu!

O fi de bine?…

Dan

Alte monologuri aici: Toma, Voicu si eu.

Tagged with: ,
Posted in Uncategorized
3 comments on “Monologurile ficatului – Dan.
  1. […] monologuri aici: Dan, Toma si […]

  2. […] monologuri aici: Voicu, Dan si […]

  3. […] monologuri aici: Dan, Toma si […]

Comments are closed.

%d bloggers like this: