Zgomotele padurii.

Zilele trecute am bantuit putin prin munti. La un moment dat ma aflam intr-o padure amestecata, de plantatie: pin, molid, foioase, destul de tanara insa foarte, foarte deasa, abia ma strecuram printre trunchiuri mergand pe potecile mistretilor. M-am oprit la un moment dat pe o astfel de poteca asteptand sa mi se linisteasca respiratia si pulsul ca sa pot auzi zgomotele padurii. Paranteza, cea mai buna metoda de a asculta si “simti” ce se intampla in padure este urmatoarea: stai nemiscat asezat la nivelul solului asteptand ca respiratia sa redevina normala si pulsul sa nu mai bubuie in urechi datorita mersului pe jos si a efortului dupa care ramai nemiscat cu ochii intredeschisi fara a focusa privirea pe ceva anume insa scanand zona cu privirea. Astfel, simturile se concentreaza pe auz si, surpriza, incepi sa auzi zgomote pe care nici nu banuiai ca exista in jurul tau. Ultima faza este cea in care incerci sa selectezi zgomotele produse de animale din multitudinea de zgomote naturale – vantul, fasaitul crengilor, o creanga care se rupe si cade, etc. Cu putin exercitiu incepi sa deslusesti pasarile, sariturile abia auzite a unei veverite din creanga in creanga, frunzele care fosnesc usor sub pasii unei vulpi sau a caprioarelor sau zgomotele mai pronuntate facute de mistreti. Cu timpul, vei dobandi si acuitatea de a deslusi si directia din care vine zgomotul – padurea e inselatoare – si vei avea supriza de a “stii” cu cateva secunde inainte sa vezi de unde vine o vulpe, un iepure sau un mistret. Toate acestea se amplifica enorm noaptea cand animalele devin mult mai active si ai senzatia ca esti in mijlocul activitatii nocturne furibunde.

Revenind la poveste, respiratia si pulsul devenind mai linistite auzul meu incepea sa inregistreze zgomotele padurii si separat cele facute de animale. Dupa vreo ora am auzit un fasait si lovituri repetate in lemn exact deasupra mea. Am ridicat privirea si ceea ce a urmat a fost un adevarat spectacol. Am urmarit mai bine de o ora o ciocanitoare care se muta din copac in copac, neobosita, dupa reguli numai de ea stiute, ciocanind de zor trunchiurile si facand  de fapt curatenie. In mai bine de o ora ciocanitoarea a acoperit o suprafata cam de 2000 mp sarind din trunchi in trunchi si scotocind dupa parazitii cuibariti sub scoarta copacilor. Si atunci am incercat sa fac o socoteala simpla: cati metri patrati de padure curata o ciocanitoare intr-o zi daca in aproximativ o ora acopera cam 2000 mp !? Urmatoarea intrebare pe care mi-am pus-o a fost: cati metri patrati de padure ar putea curata fiecare om daca ar face asta macar o zi pe luna din viata lui ?

Posted in Uncategorized

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: