Politic. Om politic.

Politica nu incape intre preocuparile mele decat din punct de vedere al marketingului, comunicarii si comportamentului public. Ce constat este o evidenta lipsa de gandire structurata si pragamatica a prezentei si comunicarii publice, la un nivel atat de jos si de neprofesionist incat tind sa cred ca strategia nu exista si consilierii sunt toti niste lingai fripturisti care tin de salariu.
E greu sa spui, astazi, ce anume e politica in politica si ce anume e marketing. Granitele sunt foarte laxe, largi, inguste, adaptabile sau uneori chiar inexistente. Politica e un domeniu in care trebuie sa fii capabil de o perpetua schimbare si adaptare ramanand totusi fidel unei anumite linii directoare.
Marketingul politic, in opinia mea, are legatura obligatoriu cu omul de pe strada, votantul. Stiu ca am spus un truism insa incerc sa definesc grupuri-tinta, asa cum marketingul FMCG, de exemplu, o face ca la carte: varsta, grup social, venituri, studii, familie, obiceiuri de consum, prognoze, profesie, etc. In politica, cel putin teoretic, grupul-tinta este format din toti cetatenii. In realitate, doar o anumita parte a lor, 51% in mod ideal, rezoneaza cu mesajele politicienilor si ii propulseaza spre scaunele functiilor la care aspira. Sau nu. Ceea ce ma duce pe cale de consecinta la strategia de comunicare, mesaje, medii, frecventa lor, adaptabilitatea si reactia la mesajele concurentei, co-branding (asocieri cu efecte pozitive) si multe altele.
Mai mult sau mai putin, gasiti cele scrise pana acum in diferite manuale de marketing sub o forma mai elevata, teoretizata si uneori docta, numai buna de innebunit studentii. Ce ma intereseaza pe mine azi este ce se intampla dupa ce o persoana sau un partid castiga alegerile. Posibil sa primesc critici acum si cele ce urmeaza sa fie considerate cinice de catre unii, naive de catre altii, insa daca as fi consultantul (sau seful) unei asemenea persoane sau partid le-as spune ce sa faca „post-coitum”, cel putin pe durata mandatului:
  1. Exista viata si dupa mandat.
  2. Incearca sa fii, macar sa pari, un „public servant” credibil.
  3. Votantii trebuie bagati inseama si ascultati. Chiar fa-o, o data pe saptamana, in biroul tau local sau altundeva. Nu uita sa iesi pe strada, fii om obisnuit. Nimeni nu mai crede in salvatori si eroi pe piedestaluri, toti vor, indiferent ce voteaza, un manager, un gestionar al unui segment din realitatea lor.
  4. Uita de populismele UTC-iste gen „mergem cu cizmele de cauciuc sa scoatem camioanele din mocirla de la inundatie” Exista servicii specializate pentru asta.
  5. Ia-ti consilieri adevarati, nu lingai. Sunt putini, dar exista cativa care sunt in stare sa-ti dea peste mana daca vrei sa faci tampenii, chiar daca sunt profesionisti mercenari si nu prietenii tai.
  6. Nu uita ca marketingul politic nu se face cu laptopul si powerpointuri sofisticate prezentate de teoreticieni, guru straini sau agentii de publicitate corporatiste care habar n-au de realitatile din tara asta.
  7. Daca esti cumva printre aceia care decid asupra altor colegi daca sa-i propulsezi sau nu, fa-le inainte de asta o evaluare la sange. Uita-te inclusiv la fata si mimica lor, macar sa inspire incredere si maturitate.
  8. O vaca se mulge astfel incat sa dea lapte, pe cat posibil, cat mai mult timp. Orice taran cu o vaca in grajdul din ograda poate sa-ti spuna adevarul asta simplu.
  9. Asuma-ti greselile. Si tu esti om. Uneori chiar poti sa-ti orchestrezi singur cateva greseli.
  10.  Daca faci lobby pentru ceva, fa-o in asa fel incat sa castige toata lumea cate ceva.
  11.  Bijuteriile ostentative te costa o gramada de bani si cel putin un procent in minus in sondaje.
  12.  Nu-ti cumpara o masina mai scumpa decat un VW Passat sau Ford Mondeo, eventual second-hand. Uita de Mercedes S-Klasse si alte nazbatii mai scumpe de 10-15.000 Euro.
  13. Nu cumpara proprietati ieftine pe numele sotie, tatalui, mamei sau matusii.
  14. Declaratia de avere sa fie abosolut curata si perfect credibila pe toata durata mandatului.
  15. Fara surse „alternative” de venit, cel putin nu vizibil, documentabil.
  16. Lasa fondurile europene pentru firma varului tau in pace.
  17.  Imbraca haine decente dar deloc ostentative, fara branduri vizibile. Nu schimba garderoba o data pe luna dupa cum bate moda pe Rive Gauche sau cum se vede la Fashion TV.
  18.  Nu circula cu masina de lux inregistrata pe nustiucare firma care se va dovedi ca e a unui sponsor politic sau mai rau.
  19. Vacantele scumpe si dese sunt interzise.
  20. Vorbeste corect, invata engleza. Daca nu stii, ia-ti profesori.
  21. Fii calm, zambeste, stapaneste-ti accesele de nervi, furie sau indignare. Publicul care te-a votat se asteapta sa aiba un conducator nu o persoana care se aprinde si se stinge dupa cum ii dicteaza umorile sau problemele cu amanta.
  22. Ai grija de co-branding. Daca esti vazut in compania unui interlop sau a unei persoane patate de diverse „probleme” politice, economice sau juridice, ai incurcat-o. Cel mult vei reusi sa transferi din respectabilitatea ta acelei persoane, si nu invers.
  23. Sprijina la modul real cauze comunitare: mediu, integrare sociala, conservarea monumentelor istorice, voluntariat. Alege una si mergi pe ea.
  24. Daca contribui la vanzarea unui bun al Statului sau la achizitia de servicii pentru Stat fa-o in asa fel incat sa poti demonstra ca exista un castig real, sau macar o economie de resurse sau bani.
  25. Sarkozy sau Berlusconi sunt recunoscuti pentru bascaliile si „spiritele” lor. Si, ce-au rezolvat cu asta?
  26. Construieste ceva, lasa ceva dupa tine, nu pamant parjolit.
  27. Zambeste, nu costa nimic.
Lista ar putea continua pana la nivelul unui manual, cu nuantari diverse si adaptari functie de persoana, partid si situatie insa ideile principale raman. Reamintesc una, poate cea mai importanta: Exista viata si dupa mandat.
Opiniile mele au trei surse de inspiratie:
1. Experienta intalnirii cu doi politicieni diferiti destul de vizibili care mi-au solicitat sprijinul si sfatul. Nici in ziua de astazi nu stiu de ce, pentru ca dupa o discutie de doua ore cu fiecare in parte mi-am dat seama ca dores tot ei sa vorbeasca, nu asculta nimic si vor face tot cum ii taie capul, deci rolul meu care ar fi trebuit sa fie !? Duhovnic ? Asa ca am refuzat politicos.
2. Experienta marketingului si brandingului in FMCG care se aseamana foarte mult cu cel politic.
3. Peisajul public.
Posted in Uncategorized

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: